ANAF continuă demersurile pentru recuperarea despăgubirilor de la Klaus Iohannis, după ce instanța a respins sechestrul pe bunuri
Șeful ANAF, Adrian Nica, a declarat sâmbătă seară că instituția va continua toate procedurile legale pentru recuperarea despăgubirilor datorate de fostul președinte Klaus Iohannis statului român, în urma litigiului privind imobilul din centrul municipiului Sibiu. Precizările vin după ce Tribunalul Sibiu a respins cererea Fiscului de instituire a sechestrului asigurător pe bunurile familiei Iohannis.
Potrivit lui Adrian Nica, ANAF urmează aceeași procedură ca în orice alt caz similar, iar respingerea cererii nu schimbă planul instituției de a recupera sumele datorate.
„Nu facem nimic altceva decât să așteptăm motivarea instanței și apoi continuăm demersurile legale pentru recuperarea sumelor care se cuvin ANAF”, a subliniat șeful Fiscului. El a mai precizat că instituția nu a fost „uimită”, dar nici nu se aștepta ca cererea de sechestru să fie respinsă.
Întrebat dacă următoarele demersuri ar putea include o cerere de strămutare a procesului, Nica a evitat să ofere detalii: „Nu vreau să comentez aceste lucruri, deoarece fac parte din strategia colegilor mei. La momentul potrivit vom anunța orice demers.”
Joi, ANAF anunțase că a depus la Tribunalul Sibiu o acțiune prin care solicită obligarea lui Klaus Iohannis la plata despăgubirilor pentru lipsa de folosință a cotei de jumătate din imobilul situat pe strada Nicolae Bălcescu, în centrul Sibiului. Fiscul a cerut totodată instituirea măsurilor asigurătorii, pe motiv că familia Iohannis a refuzat plata voluntară.
În comunicatul transmis atunci, ANAF preciza că acțiunea este o continuare a demersurilor începute pentru recunoașterea dreptului de proprietate al statului asupra imobilului și recuperarea sumelor aferente perioadei în care acesta a fost închiriat.
Tribunalul Sibiu a respins însă cererea de sechestru, iar procesul privind recuperarea despăgubirilor continuă.
În octombrie, ANAF anunța că a preluat, în condițiile legii, cota de jumătate din imobilul din Sibiu pe care Klaus Iohannis l-a deținut până în 2015. Preluarea s-a făcut ca urmare a unei „moșteniri vacante” prin care statul a devenit coproprietar. Accesul în imobil a fost realizat prin schimbarea yalei, după ce foștii proprietari și-au exprimat acordul, fără a participa.
Fiscul preciza atunci că are obligația de a administra și valorifica bunurile intrate în patrimoniul statului.
Ulterior, casa a fost executată silit, după ce familia Iohannis a refuzat, potrivit ANAF, să predea cheile și să elibereze imobilul. Totodată, autoritățile fiscale au calculat că fostul președinte datorează statului aproximativ un milion de euro, reprezentând contravaloarea lipsei de folosință între anii 1999 și 2015, perioadă în care imobilul a fost închiriat unei bănci.
Istoria imobilului
Cazul își are rădăcinile în anii ’60, când două imobile din Sibiu – de pe străzile Nicolae Bălcescu și Gheorghe Magheru – au fost naționalizate de regimul comunist. După 1990, Ioan Baştea, un presupus moștenitor al familiei Ghenea, a obținut în instanță revocarea naționalizării și a devenit proprietar.
În 1999, Ioan Baştea a vândut jumătate din imobilul de pe Nicolae Bălcescu către Klaus și Carmen Iohannis pentru 3.200 de dolari, tranzacție analizată în detaliu într-o investigație Rise Project. În anii următori, chiria obținută din spațiul comercial ar fi adus familiei Iohannis aproximativ 260.000 de euro.
Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit ulterior că imobilul revine statului român, fiind vorba despre o moștenire vacantă. Aceeași concluzie s-a aplicat ulterior și imobilului din Bălcescu, ceea ce a permis ANAF să înceapă procedurile de recuperare a prejudiciilor.
Deși instituirea sechestrului a fost respinsă, ANAF transmite că nu renunță la recuperarea sumelor datorate de fostul președinte.
„La momentul potrivit vom anunța orice demers pe care îl facem”, a afirmat Adrian Nica, subliniind că instituția acționează la fel ca în orice caz de recuperare a creanțelor statului.
Foto: Inquam Photos / George Călin
