Cine sunt cei cinci judecători CCR care au blocat reforma pensiile speciale ale magistraților

Curtea Constituțională a admis luni sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție referitoare la reforma guvernului Bolojan privind pensiile speciale ale magistraților. Potrivit G4Media, în favoarea admiterii sesizării ÎCCJ au votat judecătorii Mihai Busuioc, Gheorghe Stan, Cristian Deliorga, Mihaela Ciochină și Bogdan Licu. Astfel, votul a fost 5:4 în favoarea admiterii sesizării instanței supreme. 

Patru dintre cei cinci – Mihai Busuioc, Gheorghe Stan, Cristian Deliorga și Bogdan Licu – au fost numiți la Curtea Constituțională la propunerea PSD. Doar Mihaela Ciochină, numită la propunerea lui Klaus Iohannis, face notă discordantă din acest punct de vedere. De cealaltă parte, au votat împotrivă Simina Tănăsescu, propusă de Klaus Iohannis, Iuliana Scântei (PNL), Dacian Cosmin Dragoș (Nicușor Dan) și Asztalos Csaba (UDMR).

Mihai Busuioc – absolvent de facultate privată, fost apropiat de Liviu Dragnea

Busuioc absolvit Facultatea de Drept a Universității „Nicolae Titulescu” din București, considerată ca fiind o „fabrică de diplome”. Ulterior și-a continuat studiile cu un curs postuniversitar de Drept Notarial și Proceduri Speciale la Facultatea de Drept a Universității Transilvania din Brașov (2004-2006) și a urmat un master în Drept funciar, publicitate imobiliară și cadastru la Universitatea „Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu (2005-2007). De asemenea, a completat formarea profesională cu cursuri postuniversitare la Colegiul Național de Apărare, în cadrul Universității Naționale de Apărare „Carol I” (2007).

Potrivit CV-ului său, Busuioc și-a început cariera profesională la început la finalul anilor ’90, fiind conducător de Carte Funciară la Judecătoria Sector 4, în cadrul Biroului de Carte Funciară. Ulterior, a fost lector la Centrul de Pregătire a Personalului Auxiliar și de Specialitate din Ministerul Justiției, iar apoi a ocupat funcția de registrator la Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară. Din 2013 până în 2014, a deținut poziția de director al corpului de control al ANCPI, fiind responsabil cu coordonarea activităților de control intern ale instituției.

Mai târziu, Mihai Busuioc a devenit consilier secretar de stat, secretar general adjunct și secretar de stat la Ministerul Dezvoltării în timpul mandatului de ministru al lui Liviu Dragnea, iar mai târziu Secretar General al Guvernului. La vremea respectivă a fost considerat un apropiat de-ai fostului președinte PSD. De altfel, a ajuns în atenția publică în timpul crizei guvernamentale din 2017, atunci când Sorin Grindeanu a refuzat să demisioneze. În 2017 a fost numit în funcția de președinte al Curții de Conturi, tot cu susținerea lui Dragnea.

Gheorghe Stan – fost șef al controversatei „Secții Speciale”

Gheorghe Stan, cunoscut și sub porecla „Giani”, este judecător la Curtea Constituțională a României din 2019, fiind numit de Camera Deputaților la propunerea PSD. Înainte de a ajunge la CCR, Stan a fost procuror și a condus controversata Secție pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (Secția Specială), considerată un instrument prin care Liviu Dragnea a încercat subordonarea justiției. Cu „Giani” Stan la conducere, „Secția Specială” a declanșat două dosare penale împotriva fostei șefe DNA, Laura Codruța Kovesi, în timp ce aceasta condida pentru funcția de procuror șef european. Niciuna dintre cele două anchete nu a avut vreun rezultat, fiind considerate doar o încercare de răzbunare pentru activitatea lui Kovesi la șefia parchetului anticorupție.

În septembrie 2023, Gheorghe Stan s-a căsătorit cu Maria Ecaterina Humulescu Stan, judecătoare la Tribunalul București. Evenimentul a avut loc la un restaurant de pe malul lacului Floreasca din București și a fost marcat de prezența unor invitați cu statut public și profesional înalt. Printre nașii cuplului s-au numărat judecătoarea Sabina Daniela Adomniței de la Curtea de Apel București și soțul acesteia, Cristian Adomniței, fost președinte al Consiliului Județean Iași, condamnat în primă instanță la 3 ani și 2 luni de închisoare pentru fapte de corupție. De asemenea, Viorel Cozma, patronul societății Conest Iași, a fost naș din partea mirelui. Cozma a fost condamnat în trecut pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată și înșelăciune.

La eveniment au participat și politicieni precum Mihai Chirica, primarul Iașului, și Florin Iordache, fost deputat PSD și președinte al Consiliului Legislativ. Chirica se află sub anchetă în mai multe dosare de corupție, fiind chiar trimis în judecată de procurorii DNA. Iordache, în schimb, conduce Consiliul Legislativ. De asemenea, au fost prezenți magistrați de la instanțe superioare și procurori generali.

Cristian Deliorga – pensii și salarii de 1,3 milioane de lei/an

Cristian Deliorga este judecător al Curții Constituționale din 2019, numit de Senat la propunerea PSD. Cariera sa în justiție a început în 1982, ca procuror în mai multe parchete din județul Constanța, iar între 2003 și 2011 a fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii. Activitatea sa profesională a inclus implicarea în dosare de notorietate, cum ar fi cazul lui Mircea Băsescu, fratele fostului președinte Traian Băsescu, în care acesta a fost condamnat pentru trafic de influență.

Doar anul trecut Deliorga a încasat pensii de 835.000 lei, adică 68.750 lei lunar net, dar și salarii de 507.000 de lei, adică 42.250 lei pe lună net.

Mihaela Ciochină – venituri de peste 1 milion de lei/an

Mare supriză a votului de luni o reprezintă Mihaela Ciochină. Ea este judecător al Curții Constituționale din iunie 2022, fiind numită de Klaus Iohannis pentru un mandat de 9 ani. Anterior numirii sale la CCR, Ciochină a avut o carieră îndelungată în administrația publică, activând în cadrul Senatului României între 1992 și 2015, unde a ocupat diverse funcții, inclusiv cea de director general al Direcției Generale Legislative. Ulterior, între 2015 și 2022, a fost consilier prezidențial, având atribuții în domeniul dreptului constituțional.

În ceea ce privește veniturile sale, Mihaela Ciochină a declarat în 2024 un venit anual de 413.745 lei din salariul de judecător la CCR și venituri din pensie în valoare de 597.000 lei. Aceasta include o pensie specială de 417.000 lei și diferențe restanțe pentru perioada septembrie 2022 – octombrie 2023 în valoare de 180.000 lei.

În iulie 2025, Mihaela Ciochină a fost favorită pentru a deveni președinte al CCR, odată cu expirarea mandatului lui Marian Enache. Această posibilă promovare a fost susținută de un grup din PSD, dar și de alte partide. Cu toate acestea, în urma votului, funcția de președinte al CCR a fost atribuită altui judecător.

Bogdan Licu – absolvent de „Spiru Haret”, acuzat de plagiat

Bogdan Licu este judecător CCR mai 2022, fiind propus de PSD și votat de Camera Deputaților. Înainte de această numire, Licu a ocupat funcția de prim-adjunct al procurorului general al României și a fost vicepreședinte al Consiliului Superior al Magistraturii.

Cariera sa a fost marcată de controverse legate de teza sa de doctorat, susținută în 2011 la Academia Națională de Informații „Mihai Viteazul”. Jurnalista Emilia Șercan a semnalat că lucrarea ar conține fragmente plagiate din surse neindicate, iar Licu a renunțat benevol la titlul de doctor în urma unui proces în instanță, fără ca CNATDCU să emită un verdict oficial de plagiat. În plus, în 2013, a fost acuzat că a plagiat porțiuni din proiectul său de management depus la CSM pentru candidatura la funcția de procuror general adjunct. Aceste acuzații au fost prezentate public, dar nu au fost confirmate oficial prin proceduri instituționale.

În ceea ce privește parcursul său academic, Licu a absolvit Facultatea de Drept a Universității Spiru Haret, unde a avut note mai mici la examenele de bacalaureat și admitere, explicând că a trebuit să muncească încă de la 18 ani pentru a-și întreține familia, ceea ce i-a influențat performanțele academice.