BNR păstrează dobânda la 6,5% și oprește ritmul majorărilor pentru a urmări evoluția economiei
Banca Națională a României a anunțat miercuri menținerea dobânzii cheie la 6,5% pe an, așa cum se anticipa, în pofida unei inflații care a atins aproape 10% în luna august. Decizia reflectă tensiunile dintre o inflație persistent ridicată și riscurile de încetinire economică, economia fiind prinsă între aceste două extreme.
Concret, BNR a stabilit următoarele:
Menținerea ratei dobânzii de politică monetară la 6,50% pe an;
Menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50% pe an;
Menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
Practic, banca centrală a ales să „apese pauza”, așteptând evoluția economiei până la următoarea ședință a consiliului de administrație, programată pe 12 noiembrie.
Inflația – principala provocare
Principala constrângere pentru reducerea dobânzilor este creșterea inflației, care a depășit estimările BNR: în iunie 2025 era la 5,66%, în iulie a urcat la 7,84%, iar în august a ajuns la 9,85%. Printre cauzele acestei creșteri rapide se numără eliminarea plafonării prețului la energie electrică începând cu 1 iulie și majorarea TVA-ului și a accizelor în august, ca parte a pachetului fiscal adoptat de Guvern. Efectul a fost resimțit imediat la facturile la energie, dar și la prețurile alimentelor și serviciilor.
BNR monitorizează și inflația CORE2 ajustat, care reprezintă un indicator al inflației de bază, eliminând prețurile volatile, administrate sau care nu răspund imediat politicilor monetare. Aceasta oferă o imagine mai clară asupra presiunilor inflaționiste persistente.
Economie în stagnare
Semnalele economice sunt mixte:
Semnale pozitive: creștere economică de 1,2% în T2 2025 comparativ cu trimestrul anterior, exporturi mai mari decât importurile, îmbunătățiri ale deficitului comercial și de cont curent.
Semnale negative: consumul încetinește, locurile de muncă scad, șomajul se menține la 6%, investițiile sunt în scădere.
Practic, economia se află într-o fază de „cvasi-stagnare”, potrivit BNR.
Dilema băncii centrale
BNR se confruntă cu o situație dificilă: reducerea dobânzilor ar stimula economia, dar ar accelera inflația și ar slăbi moneda națională, în timp ce majorarea dobânzilor ar afecta și mai mult o economie deja fragilă. Decizia de a menține dobânzile ridicate reflectă această balanță delicată.
Previziuni și riscuri
Banca estimează că inflația va rămâne ridicată până la sfârșitul anului și va scădea lent, în condițiile în care măsurile fiscale guvernamentale vor reduce cererea și presiunile inflaționiste. Printre riscuri se numără:
Externe: războiul din Ucraina, tensiuni în Orientul Mijlociu, conflicte comerciale globale, creșterea cheltuielilor pentru apărare în UE.
Interne: incertitudinea fiscală și absorbția fondurilor europene.
Impact asupra românilor
Pentru populație, menținerea dobânzii înseamnă că ratele și prețurile vor rămâne ridicate pentru următoarele luni, iar depozitele vor oferi dobânzi reale negative. Salariile nu vor ține pasul cu inflația, iar scăderi semnificative ale prețurilor nu sunt de așteptat până la începutul anului viitor.
În concluzie, BNR se află într-o „capcană”: nu poate reduce dobânzile din cauza inflației ridicate, dar nici nu le poate majora pentru a nu afecta o economie deja fragilă. Următoarea decizie a băncii, pe 12 noiembrie, va arăta dacă aceste presiuni se temperează sau se intensifică.
foto: Inquam Photos / Octav Ganea
