Președintele României, Nicușor Dan, a anunțat joi că statele membre ale Uniunii Europene analizează construirea unui „zid anti-dronă” pe flancul estic, pentru a contracara atacurile aeriene venite dinspre Federația Rusă. Șeful statului a precizat că, deși au existat „nuanțe” în cadrul discuțiilor, liderii europeni merg pe acest concept de protecție comună.
„A fost, multă parte din discuția de ieri a fost pe subiectul ăsta, da. (…) Pentru moment discutăm de o schiță a unui plan de acțiune. Deci mai întâi o să avem planul de acțiune și după aceea, eventual, lideri care să coaguleze”, a declarat Nicușor Dan, înainte de participarea la reuniunea Comunității Politice Europene.
Președintele a subliniat că amenințarea dronelor nu mai este doar o problemă a țărilor aflate la granița cu Rusia.
„Deja nu mai este o chestiune de vecinătate cu Rusia, pentru că ați văzut evenimente care s-au întâmplat la aeroporturi care nu sunt… nu am văzut drone care au parcurs din Rusia sau din Belarus până la respectivul aeroport. Deci este o amenințare cu care ne confruntăm în momentul ăsta și chiar dacă au fost nuanțe pe discuția asta, se merge pe conceptul ăsta de zid anti-dronă.”
Întrebat ce rol ar putea avea România în implementarea proiectului, Nicușor Dan a explicat că discuțiile vizează inclusiv partea de finanțare, dar detaliile tehnice țin de miniștrii de resort.
„Aici a fost o discuție politică care s-a dus, în ultima ei parte, și pe partea de finanțare. Pe chestiunea operațională sunt miniștrii de apărare care se întâlnesc mult mai des decât se întâlnesc liderii țărilor.”, a precizat Nicușor Dan.
Șeful statului a adăugat că proiectul ar putea deveni operațional „în câteva luni”, în funcție de ritmul în care vor fi stabilite mecanismele de acțiune comună.
Ideea unui „zid anti-dronă” pe flancul estic al Uniunii Europene a apărut după o serie de incidente în care drone, suspectate a fi lansate de Rusia, au pătruns în spațiul aerian al Poloniei, Estoniei sau au provocat perturbări la aeroporturi din alte state membre. Proiectul este susținut de țările de graniță cu Rusia și Belarus – Polonia, Finlanda, statele baltice, România și Bulgaria – care cer o apărare comună împotriva amenințărilor aeriene.
Potrivit Euronews, „zidul” ar urma să fie format dintr-un sistem integrat de senzori, radar și contramăsuri capabile să detecteze și să neutralizeze drone ostile. Primele etape, axate pe detecție și monitorizare, ar putea deveni operaționale în aproximativ un an, însă provocările sunt în principal politice și birocratice: stabilirea responsabilităților între poliție, armată sau paza de frontieră și împărțirea costurilor între state.
Ucraina este de asemenea implicată în discuții, oferind expertiza dobândită pe câmpul de luptă și colaborând la producția de drone defensive împreună cu unele state UE, printre care și România.
