Alegeri parlamentare cruciale în Moldova: între influența Rusiei și drumul spre UE

Alegerile parlamentare de duminică din Republica Moldova atrag atenția internațională, deoarece soarta acestei mici țări este considerată crucială pentru viitorul Europei și simbolică în confruntarea dintre Occident și ambițiile Moscovei. În total, cetățenii vor alege cei 101 deputați ai Parlamentului, singurul organ legislativ al țării.

Scrutinul va fi valid dacă la vot se prezintă cel puțin o treime dintre alegători, adică puțin peste un milion de persoane. Pragurile electorale prevăzute de lege sunt: 5% pentru partide, 7% pentru blocuri electorale și 2% pentru candidați independenți.

Din cele 32 de cereri depuse, Comisia Electorală Centrală a autorizat 22 de concurenți: 14 partide, patru blocuri și patru independenți. În ultima zi a campaniei, vineri, Partidul „Moldova Mare” și „Inima Moldovei” au fost excluse din cursă. Blocul Patriotic – prorus, principalul competitor al partidului de guvernare PAS, a fost afectat de această decizie.

Secțiile de votare se vor deschide la ora 7:00 și se vor închide la 21:00, în 2.274 locații: 1.973 în Moldova, inclusiv 12 în Transnistria, și 301 în străinătate. Cele mai multe secții externe sunt în Europa: Italia (75), Germania (36), Franța (26), Regatul Unit (24), România (23) și Spania (15). În Rusia vor funcționa doar două secții, iar câte una în Azerbaidjan și Belarus; în SUA și Canada vor fi 22, respectiv șapte secții.

Dintre cei 3.299.396 alegători, circa 8% votează în străinătate, iar diaspora ar putea juca un rol decisiv, întrucât sondajele nu includ aceste voturi. Comparativ cu scrutinul prezidențial din 2024, au fost deschise 69 de secții suplimentare pentru cetățenii din afara țării. Nu vor exista exit-polluri, iar primele rezultate relevante se așteaptă după ora 23:00.

Mize geopolitice majore

Alegerile din Moldova testează nu doar sistemul democratic fragil, ci și viitorul european al țării și capacitatea Rusiei de a menține influența în fostele republici sovietice. Analiza CEPA arată că „Pentru Rusia, votul este o miză pe care trebuie să o câştige, deoarece este ultima şansă viabilă de a opri decuplarea Moldovei şi de a împiedica aderarea Moldovei la UE şi consolidarea democratică a acesteia”.

Președinta pro-europeană Maia Sandu a subliniat gravitatea momentului: „Este o cursă contracronometru – pentru a ne ancora democraţia în interiorul Uniunii, unde va fi protejată de cea mai mare ameninţare cu care ne confruntăm: Rusia”. Moldova acuză implicarea Kremlinului în campanii de influențare și cumpărare de voturi, inclusiv prin instruirea unor activiști pro-Rusia și tranzacții prin criptomonede.

Pentru UE, scrutinul reprezintă un test al credibilității și al capacității de a sprijini transformarea democratică a Moldovei. Lecțiile Georgiei, care s-a apropiat de Moscova în ciuda unui electorat pro-occidental, subliniază provocările pentru Bruxelles.

Vulnerabilități interne și presiuni externe

Societatea moldovenească se confruntă cu dificultăți economice accentuate de războiul din Ucraina. Reformele PAS au avut rezultate parțiale, iar nemulțumirile populare și moștenirea guvernelor corupte din trecut complică procesul democratic. Pledoaria UE de susținere este masivă – 1,8 miliarde de euro în programe de sprijin – dar impactul real necesită timp.

Campaniile de dezinformare rusești exploatează aceste vulnerabilități, vizând să destabilizeze guvernul și să slăbească instituțiile. Războiul hibrid include atacuri cibernetice, coerciție economică și presiuni asupra securității naționale, în paralel cu propagandă intensă în mediul online și în biserici.

De ce Moldova contează pentru Kremlin și UE

Rusia consideră Moldova parte a sferei sale de influență și vizează să împiedice aderarea acesteia la UE, să slăbească instituțiile și să mențină presiunea asupra Ucrainei. Prezența unui guvern pro-Kremlin la Chișinău ar putea facilita accesul Moscovei spre Ucraina și extinderea operațiunilor de informații în Europa, având în vedere cetățenia română a multor moldoveni.

Pentru UE, Moldova este un partener strategic și un simbol al angajamentului său în fața amenințărilor autoritare. Sprijinul financiar și politic masiv, inclusiv prin Planul de creștere, summituri și vizite de nivel înalt, subliniază importanța menținerii stabilității și a conectivității regionale.

Societatea divizată și dezinformarea

Moldova este fragmentată lingvistic, cultural și politic. Chișinăul și centrul țării susțin orientarea pro-UE, în timp ce nordul, sudul, Transnistria și Găgăuzia tind spre Rusia. În Găgăuzia, 95% au respins aderarea la UE în referendum. Limba rusă rămâne dominantă în regiune, iar tensiunile politice s-au accentuat după arestarea guvernatoarei Evghenia Guțul pentru finanțare nelegitimă de la Moscova.

Dezinformarea online și în biserici este intensă, folosindu-se de frici legate de UE și Sandu, inclusiv zvonuri false despre mobilizare militară. Watchdog estimează că „activitățile s-au multiplicat de zece ori” comparativ cu anii anteriori.

Rolul SUA și UE

Retragerea parțială a USAID a lăsat goluri în presa independentă și în proiectele sociale, imediat compensate de UE. Comisarul Marta Kos a avertizat: „În prezent, implementaţi reformele foarte bine, dar dacă ritmul acesta încetineşte, va însemna şi pierderea anumitor rezultate”.

Scopul Moldovei de a adera la UE până în 2030 este ambițios, dar realist dacă sprijinul politic și financiar continuă, în ciuda eforturilor Kremlinului de a bloca acest proces.

foto: Inquam Photos / Abel Al-Haddad