Datoria globală atinge un nivel fără precedent, depășind de peste trei ori valoarea PIB-ului mondial

Datoria globală a urcat la un nivel record de 337.700 de miliarde de dolari la sfârșitul celui de-al doilea trimestru, susținută de condiții financiare mai favorabile, deprecierea dolarului și relaxarea politicilor monetare ale principalelor bănci centrale, conform unui raport trimestrial citat de Reuters.

Institutul de Finanțe Internaționale (IIF), organizație reprezentativă pentru sectorul financiar global, a precizat că, în prima jumătate a anului, datoria totală a crescut cu peste 21.000 de miliarde de dolari. Cele mai semnificative creșteri au fost înregistrate în China, Franța, Statele Unite, Germania, Marea Britanie și Japonia, parțial ca urmare a deprecierii dolarului, care s-a depreciat cu 9,75% față de un coș de valute al partenerilor principali.

„Amploarea acestui avans a fost comparabilă cu creșterea din a doua jumătate a anului 2020, când măsurile luate în contextul pandemiei au dus la acumularea fără precedent a datoriei globale”, arată raportul Global Debt Monitor al IIF. Analizând indicatorul datorie/PIB, Canada, China, Arabia Saudită și Polonia au raportat cele mai mari creșteri, în timp ce Irlanda, Japonia și Norvegia au consemnat scăderi ale acestui raport.

În ansamblu, raportul datorie/PIB a continuat să scadă ușor la nivel global, situându-se la puțin peste 324%. Totuși, în piețele emergente, acest indicator a atins un nou record de 242,4%, datoria totală urcând cu 3.400 de miliarde de dolari în al doilea trimestru, depășind 109.000 de miliarde de dolari. Emre Tiftik, director de cercetare durabilă al IIF, a avertizat într-un webinar că majorarea cheltuielilor militare, pe fondul tensiunilor geopolitice, va pune presiuni suplimentare asupra finanțelor guvernamentale.

Raportul relevă că majorările cele mai semnificative se înregistrează în sectorul public, cu creșteri marcante în țările G7 și în China. În economiile dezvoltate, reacțiile pieței obligațiunilor au fost mai viguroase, randamentele pe 10 ani apropiindu-se de maximele atinse în 2011. Tiftik a atras atenția că tensiunile fiscale ar putea crește în Japonia, Germania și Franța, avertizând asupra „vigilenței investitorilor” care vând obligațiuni ale țărilor cu finanțe considerate nesustenabile.

În ceea ce privește SUA, raportul semnalează că aproximativ 20% din datoria totală provine din împrumuturi pe termen scurt, iar 80% din emisiunile Trezoreriei. Această structură poate genera presiuni politice asupra băncilor centrale pentru menținerea dobânzilor la nivel scăzut, punând astfel în pericol independența politicii monetare.

foto: Inquam Photos / Alberto Groşescu