Noi reglementări privind doborârea dronelor care violează spațiul aerian al României. Ce a decis CSAT

Ministrul Apărării, Ionuţ Moşteanu, a anunţat joi, după şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), că a fost completat cadrul legal privind apărarea obiectivelor împotriva dronelor, prin aprobarea unor metodologii care stabilesc lista acestora. Documentul are caracter flexibil şi se actualizează în funcţie de realităţi, putând include şi obiective temporare, precum locaţii unde se desfăşoară evenimente cu participarea unor şefi de stat sau de guvern.

„Am venit astăzi în faţa dumneavoastră la aceste declaraţii după şedinţa Consiliului Suprem de Apărarea Ţării. Am discutat în această şedinţă două proiecte importante, două proiecte subsecvente aprobării legii 73 din 2025, acea lege privind intervenţia asupra aeronavelor neautorizate din spaţiu aerian al României. Proiectul de lege, vă reamintesc, a fost discutat, dezbătut, aprobat de Parlament în primăvară, a mers la Monitorul Oficial, a devenit lege în 19 mai. Apoi în iulie, la 10 zile după ce am fost numit ministru, am aprobat ordinul de ministru prin care stabileam procedurile şi linia de comandă pentru intervenţia împotriva dronelor. Astăzi am completat acest cadru legal cu metodologiile privind obiectivele care au nevoie de apărare împotriva dronelor”, a spus ministrul Apărării, Ionuţ Moşteanu, după şedinţa CSAT.

Moşteanu a precizat că legea prevede trei etape tehnice de intervenţie – identificare, bruiere şi neutralizare – fără a detalia procedurile, clasificate din motive de securitate.

În ceea ce priveşte aeronavele neautorizate, ministrul a arătat că liniile de comandă sunt clar stabilite: pentru drone şi aeronave militare, decizia aparţine comandantului misiunii, în timp ce pentru aeronave civile, hotărârea finală rămâne la ministru.

„Avem cazul dronelor, aeronavele fără pilot, unde am stabilit prin ordinul de ministru, detaliat, linia de comandă, cine ce face şi cum face, de la început, din 4 iulie, avem aeronave cu pilot, care pot fi militare şi în cazul dronelor decizia este la comandantul misiunii, comandantul militar al operaţiunii. Avem aeronave cu pilot militare şi civile. În cazul celor militare, din nou, decizia şi toată procedura este coordonată şi derulată de comandantul misiunii în conformitate cu toate regulile NATO de interceptare a aeronavelor militare şi am văzut un caz recent chiar în Estonia. Sunt nişte paşi graduali şi folosirea armamentului şi distrugerea unui avion este ultima măsură, o măsură de ultimă instanţă, dacă toţi ceilalţi paşi sunt ignoraţi şi aeronava nu se identifică şi nu părăseşte spaţiul aerian al României. Şi e vorba de aeronave cu pilot civile, caz în care decizia de doborâre este la ministru, ca şi până acum”, a spus ministrul.

El a amintit că această abordare are originea în lecţiile învăţate după atentatele din 11 septembrie 2001. „De atunci a rămas ca decizia în cazul aeronavelor civile renegate să fie la ministru, pentru că implică o componentă politică. Fie că vorbim de o defecţiune accidentală, fie de un scenariu extrem, precum cel din New York, astfel de situaţii trebuie tratate cu maximă responsabilitate”, a spus oficialul.