Cele patru moţiuni de cenzură depuse de Opoziţie împotriva Guvernului Bolojan, dezbătute duminică în Parlament
Plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului dezbate și votează, duminică, cele patru moțiuni de cenzură depuse de AUR, S.O.S. România și POT, în urma angajării răspunderii Guvernului Ilie Bolojan pe pachetul doi de reformă. Opoziției îi lipsesc însă peste 100 de voturi pentru a reuși demiterea Cabinetului, astfel că șansele ca moțiunile să treacă sunt extrem de mici.
Conform procedurii, pentru fiecare moțiune se organizează o ședință separată: textul este citit, urmat de dezbateri și vot, apoi se trece la următoarea.
Pentru a fi adoptată, o moțiune are nevoie de 233 de voturi. Coaliția de guvernare (PSD, PNL, USR, UDMR și minorități) dispune în prezent de 311 parlamentari, în timp ce Opoziția (AUR, S.O.S. România și POT) are doar 119. Grupul neafiliaților numără 34 de membri, iar noul grup Pace – Întâi România are 11. Astfel, șansele de succes ale Opoziției sunt minime.
Dacă moțiunile vor fi respinse, proiectele pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea sunt considerate adoptate. Singura cale de atac rămâne sesizarea Curții Constituționale.
Opoziția nu a depus moțiune pe proiectul privind pensiile magistraților, însă acesta oricum a fost contestat la CCR. Înalta Curte de Casație și Justiție a sesizat Curtea, invocând încălcarea a peste 30 de decizii obligatorii ale CCR și principii fundamentale ale statului de drept.
Ce cuprinde Pachetul 2 asumat de Guvernul Bolojan
Pachetul 2 de reformă, asupra căruia Guvernul și-a asumat răspunderea, cuprinde cinci proiecte de lege. Primul vizează pensiile magistraților. Documentul prevede creșterea treptată a vârstei de pensionare până la 65 de ani, pe parcursul a zece ani, și stabilește că pensia nu va putea depăși 70% din valoarea ultimului salariu. Executivul susține că aceste modificări aduc mai multă echitate, menținând în același timp statutul special al magistraților.
Un alt proiect se referă la sistemul de sănătate. Aici sunt introduse schimbări privind direcționarea pacienților către medicina primară și ambulatorie, pentru a reduce presiunea asupra spitalelor. În plus, managerii unităților sanitare vor fi evaluați după noi indicatori de performanță, iar funcțiile de conducere din spitale vor fi ocupate după criterii mai stricte. De asemenea, modul de finanțare a medicinei de familie se va schimba: până în 2027, 80% din buget va depinde de numărul de servicii efectiv oferite pacienților.
Reforma companiilor de stat este și ea parte din pachet. Aceasta aduce modificări la Legea 109, prin reducerea numărului de membri ai consiliilor de administrație și prin scăderea indemnizațiilor. Totodată, se schimbă modul în care sunt stabiliți indicatorii de performanță, punându-se accent pe rezultatele financiare, dar și pe criterii non-financiare.
Guvernul a inclus și o componentă fiscală. Noul cadru are scopul de a combate evaziunea, de a regândi tratamentul firmelor aflate în insolvență și de a eficientiza colectarea taxelor de către ANAF. Una dintre cele mai importante măsuri este eliminarea impozitului pe cifra de afaceri pentru companiile mari, fiind introdus un sistem mai atent la cheltuielile sensibile ale multinaționalelor, precum consultanța sau managementul.
Ultimul proiect privește autoritățile de reglementare – ASF, ANRE și ANCOM. Până la sfârșitul lunii octombrie, acestea vor trebui să-și reducă organigramele și cheltuielile de personal cu până la 30%. Totodată, bonusurile conducerii vor fi plafonate la cel mult două salarii brute și se vor acorda doar în cazul atingerii indicatorilor de performanță și în condiții bugetare favorabile.
O restanţă a acestui pachet este reforma administraţiei, unde nu s-a ajuns la un acord în coaliţie.
