Franța la un pas de o nouă criză politică. Guvernul lui François Bayrou riscă să fie demis prin moțiune de cenzură

Franța se pregătește pentru o nouă criză politică. Executivul minoritar condus de către François Bayrou riscă să fie demis în septembrie prin moțiune de cenzură din cauza diviziunilor politice cauzate de nepopularul buget de austeritate și de planul pentru reducere deficitului, relatează The Guardian.

„Mă voi lupta ca un câine”, a transmis premierul centrist după anunțul surpriză de marți de convocare a unei moțiuni de cenzură.

François Bayrou este un aliat al președintelui Emmanuel Macron. Mandatul său în fruntea guvernului, care a durat nouă luni, riscă să se încheie după ce partidele de extremă stângă și dreaptă au anunțat că vor vota pentru demiterea cabinetului.

Pariul premierului – care implică convocarea de către președinte a unei sesiuni speciale a parlamentului pe 8 septembrie pentru un vot de încredere pe care prim-ministrul nu are aproape nicio șansă să-l câștige – a stârnit temeri privind o nouă criză politică la mai puțin de un an după ce guvernul anterior al lui Michel Barnier a fost răsturnat după doar trei luni din cauza dezacordurilor legate de buget.

Dacă François Bayrou este înlăturat, Emmanuel Macron ar fi atras de tulburări interne într-un moment internațional semnificativ pentru el, când se poziționează pentru a juca un rol în Ucraina și în recunoașterea statului palestinian.

În sistemul politic francez, președintele, care este șeful statului și are autoritate în materie de politică externă și securitate națională, numește direct un prim-ministru în funcția de șef al guvernului pentru a conduce afacerile interne. Liderul de la Palatul Élysée ar putea numi rapid un nou premier, dar și acesta ar putea risca să fie înlăturat din cauza bugetului.

Marine Le Pen solicită noi alegeri anticipate

Lidera extremei drepte franceze, Marine Le Pen, a solicitat dizolvarea legislativului și convocarea unor alegeri anticipate. De când președintele a convocat alegeri anticipate neconcludente în iunie anul trecut, parlamentul francez a fost împărțit între trei grupuri fără majoritate absolută. O alianță de stânga a obținut cel mai mare număr de voturi, dar nu a obținut majoritatea absolută; gruparea centristă a lui Emmanuel Macron a suferit pierderi, dar este încă prezentă; iar Adunarea Națională, o formațiune de extremă dreapta, a câștigat locuri, dar a fost ținută departe de putere de votul tactic din partea stângii și a centrului.