Standard & Poor’s: Perspectivele fiscale după 2027 rămân incerte, mai ales în contextul retragerii premierului Bolojan la finalul anului 2026. Economia nu va intra în recesiune, dar creșterea din acest an va coborî la +0,3%, iar inflația ar putea urca la 9%

Standard & Poor’s Global Ratings este prima dintre cele trei mari agenții care anunță menținerea calificativului României la nivelul recomandat pentru investiții (BBB-/A-3, ultimul nivel), ca urmare a măsurilor de reformă implementate de Guvernul Bolojan.

Totuși, agenția a luat în considerare doar primul pachet de reforme, întrucât al doilea și al treilea nu au fost încă adoptate ca lege.

Cu toate acestea, S&P menține perspectiva României la „negativ” pe termen mediu și lung, motivând că există riscuri ca provocările economice și politice să afecteze agenda guvernului, iar strategia fiscală pe termen mediu, după 2026, rămâne incertă.

S&P evaluează că:

• Impactul fiscal total al măsurilor (primul pachet) este de 1,1% din PIB în 2025 și de “un considerabil” 3,5% din PIB în 2026.
• Reduceri ale bonusurilor din sectorul public și reduceri specifice ale cheltuielilor cu educația și sănătatea de aproximativ 0,1% din PIB în 2025 și 0,3% din PIB în 2026.
• Acest lucru va contribui la reducerea deficitelor la sub 7,7% din PIB în acest an și la 6,4% în 2026, de la 9,3% din PIB în 2024, care a fost cel mai ridicat nivel din 2009.
• Standard & Poors ia în considerare și un “efect de runda a doua” asupra economiei – “creșterea economică a încetinit considerabil față de anul trecut, iar măsurile de consolidare vor afecta și mai mult economia, ceea ce ne-a determinat să reducem proiecțiile noastre de creștere a PIB-ului la 0,3% în 2025 și la 1,3% în 2026″.
• Creșterea prețurilor la energia electrică și măsurile fiscale, inclusiv majorarea TVA vor împinge inflația spre 9% în următoarele luni.
• Corecția fiscală va contribui însă la accelerarea fluxului de fonduri UE către România. România are încă dreptul la aproape 18 miliarde de euro (aproximativ 5% din PIB-ul estimat pentru 2025), la care se adaugă peste 26 de miliarde de euro (peste 7% din PIB) de la bugetul multianual al UE 2021-2027. “Aceste fonduri vor sprijini creșterea economică și vor ajuta la finanțarea deficitelor externe în următorii ani”.

„Acestea fiind spuse, observăm riscuri ca provocările economice și politice să submineze agenda politică ambițioasă a guvernului, în timp ce strategia fiscală pe termen mediu după 2026 rămâne incertă. (…) Deficitele bugetare ale României vor rămâne mari și ne așteptăm ca înăsprirea fiscală să le reducă doar parțial, la 7,5% din PIB. Ne așteptăm ca deficitele să se reducă sub 6% până în 2028. Cu toate acestea, aceasta înseamnă că datoria publică netă va crește la peste 60% din PIB până în 2028, iar dobânzile vor depăși 9% din veniturile guvernamentale până în acel an.

Nivelurile inflației, deja printre cele mai ridicate din regiune, urmează să crească în continuare din cauza creșterilor prețurilor la energie electrică, a majorărilor TVA și a accizelor și a altor factori, putând ajunge la aproximativ 9% în următoarele luni.

În ciuda corecției fiscale și a încetinirii economiei, deficitele bugetare vor rămâne mari în următorii ani, dar vor fi acoperite parțial din fondurile UE. (…)

Considerăm că efectele secundare ale acestor măsuri asupra economiei ar putea fi mai mari, ceea ce ar putea, în cele din urmă, să afecteze efectul lor.

În al doilea rând, măsurile de consolidare luate de guvernul anterior au fost, până în prezent, ineficiente în reducerea deficitului în acest an, motiv pentru care vom monitoriza îndeaproape eficacitatea noilor măsuri. În cele din urmă, observăm riscuri continue legate de execuție, în special în ceea ce privește unele dintre măsurile care intră în vigoare în 2026.

Perspectivele fiscale de după 2027 rămân incerte, în opinia noastră, mai ales că prim-ministrul Bolojan se va retrage la sfârșitul anului 2026, ca parte a unui acord de partajare a puterii cu PSD”,se mai arată în analiza S&P Global Ratings.

Foto: Inquam Photos / Octav Ganea