Sondaj de opinie INSCOP Research: 66.2% dintre români sunt de părere că Nicolae Ceaușescu a fost un lider bun pentru România

Pe 22 iulie, la Palatul Victoria, a fost lansat sondajul „Percepția populației cu privire la regimul comunist. Reperele nostalgiei”, realizat de INSCOP Research la solicitarea IICCMER. Studiul, derulat între 25 iunie și 3 iulie 2025, analizează modul în care românii se raportează în prezent la perioada comunistă, evidențiind factorii care contribuie la nostalgia față de fostul regim.
Potrivit sondajului INSCOP, 55,8% dintre români consideră că regimul comunist a fost mai degrabă benefic pentru România, în timp ce 34,5% îl evaluează negativ.
66.2% dintre români sunt de părere că Nicolae Ceaușescu a fost un lider bun pentru România, în timp ce 24.1% consideră că a fost un lider rău. 7.8% nu știu, iar 2% nu răspund.
Nivelul de trai
48,4% dintre români cred că se trăia mai bine înainte de 1989, în timp ce 34,7% consideră că nivelul de trai era mai scăzut. 13,2% spun că nu există diferențe, iar 3,7% nu știu sau nu răspund.
Corupția
Doar 8% cred că înainte de 1989 exista mai multă corupție decât în prezent. 65,1% consideră că era mai puțină, iar 20,2% că nivelul corupției era similar. 6,7% nu oferă un răspuns.
Libertatea
9% dintre respondenți afirmă că exista mai multă libertate înainte de 1989, însă 80,9% consideră că libertățile erau mai restrânse. 6,8% cred că nu s-au schimbat semnificativ, iar 3,3% nu au o opinie.
Eficiența instituțiilor statului
58,7% consideră că instituțiile statului funcționau mai eficient înainte de 1989, 17,5% le consideră mai puțin eficiente, iar 15,1% cred că nivelul de eficiență este comparabil. 8,6% nu răspund.
Producția
68,5% sunt de părere că înainte de 1989 România producea mai mult decât în prezent. 21,9% susțin contrariul, iar 6,5% cred că nivelul de producție a rămas similar. 3,3% nu au o opinie.
Bogăția țării
Pentru 77,2% dintre români, România era o țară mai bogată înainte de 1989. 18,4% consideră că era mai săracă, iar 4,4% nu știu sau nu răspund.
Sondajul a fost realizat în perioada 25 iunie – 3 iulie 2025, prin interviuri telefonice (metoda CATI), pe un eșantion de 1.100 de persoane, reprezentativ pentru populația adultă neinstituționalizată din România. Marja de eroare este de ±2,95%, la un nivel de încredere de 95%.



