Guvernul anunță noi măsuri pentru reforma sistemului sanitar: Criterii de performanță pentru medici. Ce schimbări intervin pentru spitalele private

Premierul Ilie Bolojan a declarat, luni, la prezentarea pachetului de măsuri de reducere a deficitului pe domeniul sănătate că sistemul nostru de sănătate a acumulat probleme mari în ultimii ani iar un aspect major este creşterea accelerată a cheltuielilor, care nu se reflectă direct proporţionat în calitatea serviciilor. Nu mai putem să susţinem această creştere, în anii următori, a mai spus Bolojan, arătând că ne trebuie cel puţin 10 miliarde, rectificare suplimentară, anul acesta.

El a mai arătat că sunt conduceri de spitale care nu performează şi mai mult de o treime din spitalele noastre au cheltuieli cu salariile care depăşesc 80% din totalul cheltuielilor unui spital. Premierul a mai spus că există cazuri de servicii care sunt umflate, fraude prin optimizarea cheltuielilor, prin îmbunătăţirea indicelor de complexitate şi lipsa criteriilor de performanţă în sistem, din punct de vedere al salarizării medicilor.

Premierul Ilie Bolojan a declarat în conferinţa de presă că unul din pachetele importante pe care îşi propun să le adopte este pachetul pe sănătate.

”De ce suntem nevoiţi să-l supunem atenţiei şi adoptării? Sistemul nostru de sănătate a acumulat probleme mari în ultimii ani şi sunt două aspecte majore care îi afectează buna funcţionare. Un aspect major este creşterea accelerată a cheltuielilor şi nu mai putem să susţinem această creştere în anii următori, raportat la veniturile pe care le avem la buget”, a anunţat Bolojan.

Şeful Executivului a precizat că acele cheltuieli care sunt alocate prin Casa Naţională de Sănătate sistemului sanitar au ajuns la o pondere de 16% din veniturile curente de la bugetul de stat, faţă de o pondere de aproximativ 11%, cât au înregistrat în anii trecuţi. ”Doar în pandemie am mai ajuns la această pondere”, a completat el.

Potrivit premierului, ”există o presiune puternică asupra bugetului pentru acoperirea acestor cheltuieli”.

”Anul acesta avem un buget alocat de 77 miliarde de lei la care colegii noştri ne-au solicitat o suplimentare obligatorie, în aşa fel încât să putem aduce facturile restate la zi, pentru că din martie nu am mai avut capacitatea financiară de a achita integral sumele şi de asemenea să putem funcţiona până la finalul anului iar pentru aceasta ne trebuie cel puţin 10 miliarde, rectificare suplimentară, ceea ce reprezintă, în condiţiile actuale, o presiune mare pe bugetul de stat”, a spus el.

Premierul Ilie Bolojan a declarat că a doua problemă majoră pe care o avem în Sănătate este că ”această creştere importantă de sume pe componentele de sănătate nu se reflectă direct proporţionat în calitatea serviciilor pe care sistemul nostrum de sănătate îl oferă cetăţenilor şi nu se reflectă nici în percepţia şi în satisfacţia pacienţilor faţă de sistemul sanitar”.

”Aceste măsuri pe care le propunem vin să rezolve cel puţin o bună parte din aceste probleme, atacând cauzele”, a menţionat el.

Potrivit lui Ilie Bolojan, ”avem conduceri de spitale care nu performează şi în multe locuri avem ineficienţă managerială şi administrativă”.

”De ce se întâmplă asta? Pentru că o bună parte din veniturile spitalelor din România vin pe componenta de asigurare a salariilor, în aşa fel încât nu sunt legate direct de calitatea serviciilor sau de numărul acestora, prin urmare, cât timp mai mult de jumătate din banii pentru salarii îţi vin direct de la Casă, nu va fi niciodată o presiune sau un stimul pentru ca managerii să îmbunătăţească serviciile să fie mai eficienţi”, a spus şeful Executivului.

Potrivit lui Bolojan, aceste propuneri vin să facă conducerile mai eficiente şi mai responsabile.

”Avem cheltuieli salariale disproporţionate din ponderea totală a spitalului. Mai multe de o treime din spitalele noastre au cheltuieli cu salariile care depăşesc 80% din totalul cheltuielilor unui spital. În condiţii în care cheltuielile de salarii depăşesc 80-90% în multe locuri, banii care le mai rămân acestor spitale pentru medicamentele necesare pacienţilor, pentru analize, pentru aparatură, pentru curăţenie în spitale, pentru toate serviciile care trebuie acotărite sunt foarte puţini şi, plastic, aceste spitale există în primul rând pentru cei care lucrează în aceste spitale pentru a le asigura salariile şi, din păcate, mult mai puţin pentru pacienţii în care ar trebuit teoretic să le ofere servicii. Şi pentru aceste spitale este evident că trebuie să-şi facă o analiză a acestor cheltuieli, iar ele trebuie să se bazeze în principal pe serviciile care sunt oferite pacienţilor”, a explicat premierul.

Ilie Bolojan a mai spus că ”avem, din păcate, în multe locuri, servicii care sunt umflate, fraude prin optimizarea cheltuielilor, prin îmbunătăţirea indicelor de complexitate şi prin tot felul de tehnici care au făcut ca de multe ori cheltuielile să crească, fără să se regăsească în servicii”.

”Trebuie să combatem prin mărsuri ferme şi să întărim responsabilitatea şi sancţiunile în acest domeniu”, a subliniat premierul.

Ilie Bolojan a mai anunţat că ”avem o întârziere a digitalizării sistemului şi orice întârziere a digitalizării nu ne permite să vedem problemele şi e nevoie urgentă să finalizăm toate procedurile prin care softurile Casei de Sănătate sunt aduse la zi, sunt interconectate cu a spitalelor, în aşa fel încât să putem urmări cheltuielile şi să fim mai eficienţi”.

”Avem o socializare a multor cheltuieli şi o privatizare a câştigurilor, în multe locuri, din păcate. Acest melanj între activităţile private şi cele publice permite acest lucru şi este important ca şi sistemul de sănătate public să-şi gestioneze resursele în aşa fel încât să-şi menţină o bună parte şi din veniturile care sunt încasate de pe urma tratamentelor”, a mai spus Bolojan.

El a mai spus că avem o lipsa criteriilor de performanţă în sistem, din punct de vedere al salarizării medicilor.

”Nu există sisteme care să încurajeze medicii să lucreze în spitale mai mult, să facă mai multe operaţii şi ceea ce am discutat cu domnul ministru este să susţinem câteva proiecte pilot în care să introducem salarizarea, funcţiei de performanţă, în aşa fel încât dacă rezultatele vor apărea să putem generaliza acest lucru în întreg sistemul, iar medicii să fie plătiţi în principal funcţie de performanţa pe care o fac”, a anunţat premierul.

El a subliniat că avem şefi de secţii care nu sunt numiţi de managerii de spitale, iar dacă sunt numiţi de alte instituţii cum sunt Universităţile de medicină, de exemplu, sau Facultăţile de medicină şi nu au un raport de performanţă încheiat fără echivoc cu indicatori clari cu cei care conduc spitalul, un manager de spital nu are instrumentele necesare dacă nu îi are în echipele de management pe şefii de secţie presaţi de indicatori, să facă performanţă, să livreze servicii de calitate şi eficiente”.

”De asemenea, din păcate, avem un supraconsum de medicamente şi proceduri inadecvate în această zonă. Avem o pondere importantă a medicamentelor inovative atât ca volum, mult mai mare decât ar fi normal, dar şi ca sumă, iar tratamente care pot fi rezolvate cu medicamentele generice,  datorită întârzierilor din sistem sunt rezolvate la preţuri de 2-3 ori mai scumpe cu cele inovative. E nevoie că acolo unde medicamentele scumpe pot fi înlocuite de medicamente generice să facem acel lucru şi doar acolo unde nu există înlocuitori să menţinem în continuare posibilitatea de tratamente scumpe care depăşesc posibilităţile sistemului”, a afirmat premierul.

Ilie Bolojan a menţionat că, în general, avem o debalansare a activităţii în sistem ceea ce generează costuri generale mult mai mari, pentru că pacienţii ajung în sistemul spitalicesc cu boli într-un stadiu avansat, pentru că ”prevenţia este slabă şi  ponderea tratamentelor în cabinetele medicelor de familie, în ambulatorii sau în spitalitatea de zi este la o pondere mult prea mică faţă de ceea ce ar trebui să fie”.

Ministrul Sănătăţii: Îmi este ruşine că pacienţii sunt trimişi să cumpere algocalmin

Eficientizarea acestui sistem nu înseamnă sub nicio formă că vom tăia banii de la pacienţi. Nu înseamnă sub nicio formă că vom lăsa colegii medici, că vom lăsa spitalele fără resursele necesare, înseamnă doar o reaşezare a sistemului, tocmai pentru a corecta anumite componente care acum nu funcţionează şi pe care le ştim cu toţii”, a afirmat Alexandru Rogobete, luni, într-o conferinţă de presă.

Ministrul Sănătăţii a menţionat că de mulţi ani sistemul de sănătate a fost peticit şi nu ne mai permite să facem reforme punctuale.

”Cred că prea mulţi ani la rând sistemul de sănătate a fost peticit, atât de peticit încât nu ne mai permitem să facem reforme punctuale. Nu ne mai permitem să modificăm doar anumite paragrafe sau articole din legea 95. Este nevoie de o reformă reală care să scoată la suprafaţă adevărul aşa cum este el. Pentru că ştiţi foarte bine, dacă nu recunoaştem realitatea din sistem, nu avem cum să o corectăm. Să fii managerul unui spital nu este un privilegiu, la fel cum nu este un privilegiu nici să fii şef de secţie”, a transmis ministrul Sănătăţii.

El a precizat că în ultimele săptămâni a vizitat multe spitale şi a văzut că acestea arată mult mai bine decât multe unităţi private şi au echipamente performante.

Ministrul le transmite managerilor care spun că nu se poate face treabă să lase lucrul celor care reuşesc să schimbe lucrurile în bine.

”Îi rog public pe managerii care spun, în repetate rânduri, că nu se poate, să lase locul liber pentru cei care pot şi pentru cei care ştiu cum se face. Nu mi-e teamă, nu mi-a fost niciodată teamă să spun adevărul din sistemul de sănătate chiar dacă el pe anumite puncte este greu de explicat. În schimb îmi este ruşine. De multe ori îmi este ruşine în faţa pacienţilor care, deşi la un buget de 77 de miliarde al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, în creştere accelerată în ultimii ani, în continuare în multe spitale din România pacienţii sunt trimişi să cumpere algocalmin. Banalul paracetamol care calmează durerile în multe spitale nu există, deşi repet, bugetul a crescut semnificativ. Ori pentru a limita aceste efecte pe care le cunoaştem cu toţii şi, din păcate, mulţi colegi de-ai mei medici au răspuns public şi în faţa tuturor pentru lipsurile din spital şi vreau să menţionez acest lucru. Această reformă nu este despre ei”, a declarat Rogobete.

Ce schimbări intervin pentru spitalele private

El a adăugat că această reformă este despre medicii care pleacă din spitalul public la ora 11 pentru a merge la privat sau care îşi iau concediu neplătit pentru a face intervenţii chirurgicale în sistemul privat.

”Aceasta este o reformă de sistem, pentru că în medicina românească există oameni excepţionali care vin noaptea de acasă atunci când au urgenţe, care fac mai multe gărzi decât este nevoie pentru a acoperi normativul, oameni care stau peste program de foarte multe ori pentru a-şi trata pacienţii. Această reformă nu este despre aceşti colegi despre care vorbesc. Este despre excepţii. Excepţiile sunt acei colegi care la ora 11 sau la ora 12 părăsesc spitalul public pentru a-şi trata pacienţii în privat. Excepţiile sunt acei colegi care îşi iau concediu sau concediu neplătit pentru a face intervenţii chirurgicale în sistemul privat. Ori măsurile despre care noi vorbim vin să crească aparatul administrativ al managerilor unităţilor sanitare şi de a da posibilitatea acestora să ajungă până la desfacerea contractului de muncă pentru cei care nu îşi respectă programul de lucru în public”, a mai declarat Rogobete.

Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete, a afirmat că vor fi luate măsuri în cazul în care spitalele private transferă pacienţi la unităţi din sistemul public, pentru că acestea investesc sume importante pentru recuperarea pacienţilor care nu sunt decontate corespunzător de către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. Din acest motiv, ministrul propune ca unitatea privată să achite costurile aferente tratamentului în aceste cazuri. Rogobete s-a mai referit la o situaţie des întâlnită, atât în unităţi de stat, cât şi private, prin care pentru un pacient au fost decontate multe servicii într-o zi, dar acesta nu a fost prezent niciodată în spital.

”Există multe cazuri de pacienţi care încep diagnosticul şi tratamentul, în special a celor chirurgicali în unităţile medicale private. Pacienţi care, la un moment dat, din motive evident obiective medical, din punct de vedere medical, se complică. Iar aceşti pacienţi sunt transferaţi 100% din cazuri în spitalul public, care investeşte în recuperarea pacientului sume importante de bani, însă aceste servicii medicale nu sunt decontate corespunzător de către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, iar complicaţiile medicale fireşti care apar în cazul multor pacienţi nu sunt acoperite din punct de vedere financiar de unitatea sanitară de unde pleacă”, a afirmat ministrul Sănătăţii, luni, într-o conferinţă de presă.

El consideră că acest fenomen trebuie limitat.

”Pentru această componentă venim cu o măsură fermă care cel mai probabil va fi discutată mult în spaţiul public, dar este absolut necesară pentru a limita acest fenomen pe care îl cunoaştem cu toţii. Transferul responsabilităţii achitării costurilor aferente situaţiilor în care un pacient este externat dintr-o unitate sanitară privată şi transferat sau reinternat în acelaşi tip de îngrijire, acut-acut, în cazul pacienţilor agravaţi sau cronic-cronic pentru pacienţii cronici, pentru patologii de acelaşi tip într-un interval de 48 de ore de la externare într-o unitate sanitară publică. Transferul responsabilităţii achitării costurilor aferente a acestor servicii va fi transferat către unitatea sanitară privată care a solicitat transferul sau care a determinat reinternarea pacientului în unitatea sanitară publică”, a mai declarat Alexandru Rogobete.

Ministrul Sănătăţii s-a referit şi la faptul că în spitale au fost decontate servicii care nu au avut loc.

”Există multe situaţii în care unităţile sanitare atât publice cât şi private, şi am văzut acest lucru pe cifre sigur că în ultimele patru săptămâni împreună cu preşedintele Casei, împreună cu primul ministru, încercăm să analizăm cifrele reale din sistem pentru a înţelege fenomenul. Şi am ajuns la concluzia că multe servicii au fost decontate, deşi ele nu s-au întâmplat niciodată. Şi am avut surpriză să vedem că pe acelaşi pacient au fost decontate în aceea zi multe servicii cu toate că pacientul nu a fost prezent niciodată în unitatea sanitară publică sau privată”, a transmis Rogobete.

El a anunţat  ce măsură va fi luată pentru spitalele care fac aceste decontări fictive.

”Motiv pentru care venim cu o măsură destul de grea, dar nu imposibil de aplicat şi anume instituirea unei sancţiuni şi recuperarea contravalorii serviciilor medicale în cazul în care, în perioada derulării contractului, structurile de control ale caselor şi ale Ministerului Sănătăţii raportează, conform contractului în vederea decontării acestora servicii care nu au fost efectuate, iar furnizorul de servicii medicale spitaliceşti nu poate face dovada efectuării acestora pe baza evidenţelor proprii. Sancţiunea nu va fi în amenzi. Sancţiunea va fi o sumă stabilită prin procent, printr-un procent mare de 10% la contravalarea serviciilor de spitalizare aferente lunii în care s-au înregistrat aceste servicii decontate fictive. Pe scurt, Casa nu va plăti 10% din valoarea contractului cu unitatea sanitară publică sau privată, dacă sunt identificate astfel de cazuri de fraudare până la urmă a sistemului şi de decontare fictivă a serviciilor”, a mai declarat ministrul Sănătăţii.

El a mai prezentat un fenomen care are loc în spitale, şi anume decontarea unor servicii de 10 milioane de lei într-o lună, de exemplu, şi investiţia unităţii medicale în medicamente şi consumabile de doar 20.000 de lei pe lună.

”Există anumite unităţi sanitare, publice şi private, care decontează sau care facturează spus altfel, către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, în timp de o lună servicii, şi vă dau o cifră, nu este reală, este doar pentru a înţelege fenomenul. Facturează servicii de 10 milioane de lei, dar investeşte în medicamente, în consumabile medicale, în reactivi, 10.000-20.000 de lei pe lună. Ori acest lucru nu este posibil. Nu poţi să efectuezi 20 de anestezii generale într-o lună care să te coste 2-3% din valoarea costului real. Din acest motiv, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate împreună cu Ministerul Sănătăţii vor efectua controale şi vor aplica o sancţiune de 20% din valoarea contractului cu Casa pentru acele situaţii în care nu se poate face dovada, prin facturi sau prin documente de livrare a echipamentelor medicale, a medicamentelor sau a consumabilelor medicale”, a mai afirmat Rogobete.

Acesta a adăugat că sunt cazuri în care echipamente medicale sunt luate din spitalul publice şi folosite în cabinete private.

Rogobete a mai precizat că normarea personalului medical se face în funcţia de numărul de paturi, iar acest lucru trebuie schimbat.

”Sigur că în momentul de faţă facem normarea sau realizăm normarea personalului medical în funcţie de numărul de paturi, dar nu ţinem cont de numărul de pacienţi. Ori acest lucru trebuie schimbat rapid pentru că nu mai reflectă realitatea. Din acest motiv avem spitale supraaglomerate în care colegii noştri medici asistente şi infirmiere sunt epuizaţi pentru că normarea lor ţine cont de numărul de paturi şi nu de rulajul de pacienţi. Vorbim aici de spitalele universitare, de spitalele de urgenţă, de spitalele judeţene, municipale de urgenţă şi aşa mai departe spitale care preiau toţi pacienţii transferaţi din spitalele mai mici care nu-şi fac treaba. Ori aceşti colegi sunt epuizaţi atât fizic, cât şi psihic, pentru că rulajul pacienţilor este mult prea mare. Iar normarea nu ţine cont astăzi de acest fenomen, fenomen pe care încercăm să-l corectăm prin modificarea tuturor actelor normative care calibrează normarea personalului medical în funcţie de numărul de paturi. Vom elimina sau reduce această componentă şi vom introduce istoricul ca număr de pacienţi din ultimii ani”, a mai afirmat Alexandru Rogobete.