ANAF solicită informații de la peste 2.700 de firme pentru a analiza posibile transferuri de profit în afara țării / Instituția subliniază că nu este vorba despre un control fiscal

Agenția Națională de Administrare Fiscală a lansat, pentru prima dată, o campanie de colectare de date financiare detaliate de la 2.768 de firme românești, în cadrul unui proces de analiză privind eventualele „exporturi” de profit. Reprezentanții instituției țin să sublinieze că nu este vorba despre un control fiscal, ci despre o operațiune de actualizare a riscurilor, fără implicații directe asupra obligațiilor de plată ale contribuabililor.

„Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a demarat săptămâna aceasta procedura verificării potenţialelor exporturi de profituri, la un număr de 2.768 societăţi comerciale înregistrate în România. Astfel, ANAF colectează în perioada 17 iulie – 29 august informaţii defalcate privind tipul şi cuantumul cheltuielilor companiilor în perioada 2020–2024, în scopul actualizării analizei de risc fiscal”, anunţă ANAF.

Acțiunea urmărește o mai bună corelare a datelor deja disponibile la nivel general cu cele furnizate direct de marii și mijlocii contribuabili, în ideea de a înțelege în profunzime fluxurile financiare din cadrul grupurilor multinaționale.

„Astfel, ANAF vizează centralizarea şi consolidarea datelor globale disponibile cu informaţiile defalcate declarate direct de către contribuabilii mari şi mijlocii, pentru o mai bună înţelegere a mecanismelor de transfer în cadrul grupurilor multinaţionale”, se mai arată în comunicatul instituției.

Solicitările au fost transmise prin Spațiul Privat Virtual, în baza prevederilor Codului de procedură fiscală, care permit autorităților să ceară date pentru clarificarea situației fiscale a firmelor. Acțiunea este văzută ca o etapă de pregătire pentru eventuale măsuri ulterioare și vine în completarea sistemelor de raportare existente, precum SAF-T.

„ANAF a iniţiat un proces amplu de transformare care, alături de digitalizare, include o direcţie strategică de asigurare a unui tratament fiscal echitabil pentru toţi contribuabilii. În acest context, modul în care companiile declară profiturile obţinute în România şi îşi achită obligaţiile fiscale este o prioritate majoră de analiză. Obiectivul nostru este să analizăm în mod riguros şi structurat datele disponibile, înainte de a demara acţiuni de control în cazurile în care există suspiciuni privind transferul nejustificat de profituri în afara ţării. Apreciem efortul contribuabililor de conformare SAF-T, însă pentru aceasta analiză, datele colectate până acum prin SAF-T nu sunt suficient de detaliate. Alternativa ar fi fost un exerciţiu mai complicat – verificări care ar fi presupus iniţierea de controale documentare sau solicitări de dosare de preţuri de transfer”, a declarat Adrian Nica, preşedintele ANAF.

El a mai adăugat că abordarea actuală este una prietenoasă, „mai puţin intruzivă, fără perturbarea activităţilor curente”.

„Companiile deţin deja informatiile în dosarele preţurilor de transfer şi, ca atare, efortul nu ar trebui să fie unul considerabil pentru acei contribuabili care deja s-au conformat prin elaborarea acestor dosare. Ne dorim, în continuare, aplicarea consecventă a aceloraşi reguli fiscale pentru toţi actorii economici care operează şi obţin venituri în România,” a mai declarat preşedintele ANAF.

În acest moment, informațiile deținute de ANAF prin declarațiile uzuale nu sunt suficiente pentru a oferi o imagine completă asupra modului în care se distribuie anumite cheltuieli în cadrul firmelor, mai ales cele legate de servicii sau drepturi de proprietate intelectuală.

„De aceea, pentru un tratament fiscal transparent, corect şi echitabil, este necesară consolidarea datelor transmise defalcat de către contribuabili, în formatele de date solicitate. Informaţiile colectate vor fi utilizate exclusiv în scopuri analitice”, precizează reprezentanţii agenţiei.

În cadrul procedurii, companiile sunt rugate să completeze online un formular standardizat, în care să detalieze anumite categorii de cheltuieli realizate între 2020 și 2024, precum cele cu „marketingul, serviciile de consultanță, management, know-how” – date care nu se regăsesc în rapoartele contabile clasice.

Totodată, firmele care nu dețin contracte defalcate pentru toate tipurile de servicii pot indica sumele totale aferente acelor cheltuieli, astfel încât raportarea să reflecte realitatea contabilă existentă.

foto. Inquam Photos/Octav Ganea