DOCUMENT Raport al Comisiei Europene privind statul de drept în România: „În urma hotărârilor ÎCCJ privind termenele de prescripție, instanțele au închis numeroase cazuri de corupție”

România a continuat reformele în domeniul justiției și al luptei împotriva corupției, însă Comisia Europeană atrage atenția că deciziile Înaltei Curți de Casație și Justiție privind termenele de prescripție au dus la închiderea a numeroase dosare penale. În același timp, raportul semnalează persistența presiunilor politice asupra mass-mediei și întârzieri în adoptarea unor măsuri-cheie privind transparența și integritatea publică.

Potrivit documentului, România a continuat demersurile de consolidare a independenței justiției, cu toate că sistemul rămâne presat de probleme de resurse și eficiență.

„România a făcut pași semnificativi către finalizarea procesului inițiat în vederea luării în considerare a recomandărilor Comisiei de la Veneția privind legile justiției, care au abordat preocupările legate de independența, calitatea și eficiența sistemului de justiție. În prezent se explorează demersuri legislative menite să consolideze și mai mult garanțiile referitoare la independența procurorilor de rang înalt și a poliției judiciare, iar Ministerul Justiției va analiza oportunitatea unei evaluări a punerii în aplicare a legilor justiției după trecerea a suficient timp de la adoptarea acestora, ținând seama de necesitatea de a menține stabilitatea cadrului juridic.”, se arară în Raport.

Raportul salută eforturile făcute pentru a crește transparența în mecanismele disciplinare și pentru a digitaliza sistemul judiciar.

„Transparența jurisprudenței privind sancțiunile disciplinare s-a îmbunătățit, datorită eforturilor de sensibilizare. Ministerul Justiției a dat dovadă de deschidere în ceea ce privește adaptarea reformei sistemelor informatice din cadrul instanțelor, astfel încât să fie garantată independența sistemului judiciar. S-au depus o serie de eforturi suplimentare pentru a asigura resurse umane adecvate în sistemul de justiție, inclusiv prin noi recrutări, în pofida restricțiilor bugetare. Au fost demarate mai multe inițiative menite să faciliteze accesul la asistență judiciară.”, arată Comisia Europeană.

În schimb, Comisia subliniază că, în urma hotărârilor Înaltei Curți de Casație și Justiție privind termenele de prescripție, instanțele au închis numeroase dosare de corupție și au anulat condamnări definitive.

„În iunie 2024, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a statuat că aplicarea retroactivă a principiului lex mitior împiedică întreruperea termenelor de prescripție inclusiv prin actele de procedură intervenite înainte de constatarea nelegalității de către CCR în decizia sa publicată în iunie 2018. În plus, în Decizia nr. 16/2024 din 16 septembrie 2024, ÎCCJ a extins interpretarea principiului lex mitior la infracțiunile comise anterior datei de 30 mai 2022, statuând că acesta previne și întreruperea termenelor de prescripție prin acte de procedură intervenite ulterior datei de 30 mai 2022. Această jurisprudență a ÎCCJ a fost urmată în mare de instanțele române, care au extins neutralizarea efectului întreruptiv al actelor de procedură dincolo de intervalul 2018-2022, exacerbând astfel riscul sistemic ca un număr considerabil de cauze penale să nu intre sub incidența niciunei sancțiuni penale.”, arată Comisia Europeană.

Un alt capitol important al raportului privește integritatea oficialilor publici. Deși Agenția Națională de Integritate își continuă activitatea, sunt de părere autorii raportului, decizia Curții Constituționale privind anonimizarea declarațiilor de avere crează incerditudine.

„Este în discuție actualizarea cadrului legislativ privind integritatea, fiind în curs de elaborare un proiect de lege menit să abordeze practica ‘ușilor turnante’. Agenția Națională de Integritate a continuat să înregistreze rezultate în ceea ce privește gestionarea conflictelor de interese și a declarațiilor de avere, însă o hotărâre a Curții Constituționale va obliga România să își reevalueze sistemul declarațiilor de avere, perceput până în prezent ca fiind unul solid.”, se arată în Raport.

Probleme privind finanțarea presei

În contextul în care partidele aflate la putere au finanțat din bani publici mai multe televiziuni și publicații, unul dintre cele mai critice capitole ale raportului vizează libertatea și independența presei, profund afectate de lipsa de reglementare și de influențele politice.

„Nu s-au efectuat demersuri în ceea ce privește consolidarea guvernanței independente și a independenței editoriale a serviciilor publice de mass-media. Finanțarea mass-mediei private de către partidele politice și autoritățile de stat a condus la o creștere a publicității politice netransparente. Dincolo de faptul că Consiliul Național al Audiovizualului ar avea de câștigat dacă ar dispune de mai multe resurse umane și de mult-așteptatul nou sistem informatic, informațiile privind proprietatea asupra mass-mediei sunt încă insuficiente în afara sectorului audiovizual. Actorii din domeniul mass-mediei nu au ajuns încă la un acord cu privire la autoreglementare. Amenințările și cazurile de hărțuire a jurnaliștilor constituie în continuare o problemă, iar presiunea politică asupra independenței editoriale afectează activitatea jurnaliștilor.”, se arată în Raport.

Comisia Europeană atrage din nou atenția asupra lipsei de predictibilitate și a excesului de ordonanțe de urgență:

„Au fost întreprinse câteva demersuri pentru a îmbunătăți consultările publice, dar în practică se întâlnesc în continuare o serie de deficiențe. Imprevizibilitatea legislativă, utilizarea frecventă a ordonanțelor de urgență ale guvernului, problemele privind calitatea legislației și sarcina de reglementare rămân principalele preocupări ale întreprinderilor și ale organizațiilor societății civile.”, subliniază Comisia Europeană