Profit.ro: Taxă universală pe toate plățile din România, pe masa discuțiilor de la Cotroceni
În cadrul discuțiilor privind echilibrarea bugetului, care vizează majorări de taxe și reducerea cheltuielilor publice, dinspre mediul de afaceri a fost propusă și o taxă universală aplicată tuturor tranzacțiilor, potrivit Profit.ro.
Conform sursei citate, Guvernul ia în calcul o taxă de până la 3 lei pe tranzacție bancară, aplicabilă tuturor plăților.
Argumentul susținătorilor este că o bază impozabilă extinsă, combinată cu un tarif foarte mic per tranzacție, poate aduce venituri consistente la buget. Spre deosebire de alte impozite, această taxă ar viza toate fluxurile financiare și ar fi colectată direct de bănci sau procesatori de plăți, la fel cum rețin astăzi comisioane sau impozite la sursă.
„S-a invocat că actualul context este favorabil implementării unei asemenea taxe, că transformarea digitală în creștere – de la servicii de e-guvernare la adopția pe scară largă a plăților electronice și a identității digitale – înseamnă că infrastructura și obiceiurile utilizatorilor sunt deja existente pentru o micro-taxă digitală. Tot mai mulți români folosesc carduri, internet banking și plăți mobile, ceea ce indică faptul că mecanismele necesare colectării automate sunt deja funcționale la scară largă. Principala sarcină tehnică ar fi coordonarea și testarea riguroasă a sistemelor existente, nu inventarea unor tehnologii noi de la zero. Cu o planificare adecvată, România ar putea fi pregătită ca, până în 2026, să pună în funcțiune un sistem care reține automat câțiva bănuți din fiecare tranzacție și îi direcționează către vistieria publică, fără a perturba semnificativ experiența utilizatorilor”, relatează sursele citate.
Surse politice afirmă că veniturile generate de o posibilă taxă pe tranzacții ar putea ajunge la circa 50 de miliarde lei anual. Doar în 2023, sistemul ReGIS al BNR a procesat peste 25.000 miliarde lei, iar plățile cu cardul au depășit 480 miliarde lei în 2022, la care se adaugă volume mari din transferuri IBAN, plăți de utilități, debitări directe și ordine de plată.
Pentru a strânge 50 de miliarde de lei anual, rata micro-taxei ar varia în funcție de volumul tranzacțiilor: aproximativ 0,33% pentru o bază de 15.000 miliarde lei, 0,2% pentru 25.000 miliarde lei, iar pentru volume mai mari, de 40.000–50.000 miliarde lei, ar fi suficient un nivel între 0,125% și 0,1%.
Băncile din România ar urma să adapteze sistemele de plată pentru a aplica automat micro-taxa la fiecare transfer bancar (inclusiv OP, plăți de facturi sau debitări directe). Taxa, de exemplu 0,2%, ar fi dedusă instant și virată la Trezorerie. Se propune ca în cazul transferurilor internaționale să fie taxate doar ieșirile din conturi românești, pentru a evita dubla impunere.
Micro-taxarea plăților cu cardul s-ar putea aplica fie prin banca emitentă, fie la decontare, prin banca acceptatoare.
De exemplu, la o plată de 100 RON, o taxă de 0,2 RON ar fi direcționată către stat. Autoritățile trebuie să stabilească cine suportă costul: plătitorul sau comerciantul.
Și plățile mobile/fintech ar putea fi taxate, fiind conectate la conturi bancare sau portofele electronice.
Retragerile și depunerile de numerar ar putea fi taxate ca tranzacții bancare obișnuite. De exemplu, la retragerea a 1.000 RON de la ATM, banca ar aplica automat o micro-taxă de 0,2% (2 RON), virată statului. Și depunerile în cont ar putea fi impozitate similar, dacă legea nu va stabili o scutire pentru a încuraja alimentarea conturilor.
Legea ar urma să includă și tranzacțiile cu criptomonede, vizând micro-taxarea conversiilor între monede fiat și cripto pe platformele reglementate din România. Tranzacțiile cripto-cripto și transferurile on-chain între portofele private rămân dificil de impozitat, dar exchange-urile ar putea fi obligate să rețină taxa pe schimburile realizate de rezidenți.
Foto: Inquam Photos / Octav Ganea
