Curtea Constituțională a României (CCR) a publicat în seara zilei de luni, 7 octombrie, motivarea deciziei privind respingerea candidaturii Dianei Iovanovici-Șoșoacă la funcția de președinte al României.

Unul dintre punctele centrale ale argumentului a fost analiza comportamentului public al candidatei și evaluarea respectării de către aceasta a Constituției.

Documentul CCR menționează scandaluri în care a fost implicată Diana Șoșoacă, precum lipsirea de libertate a jurnaliștilor Rai Uno, apariția ca persoana anului 2021 în Sputnik și vizitele la Ambasada Federației Ruse la București.

„Se menționează că este de notorietate comportamentul doamnei Diana Iovanovici-Șoșoacă de „călcare în picioare” a valorilor înscrise în Constituție. Astfel, în anul 2021, aceasta și soțul său au fost invitați de onoare la Ambasada Rusiei la o recepție organizată cu ocazia zilei naționale a Federației Ruse. Doamna Șoșoacă a anunțat că își cere scuze Ambasadei Rusiei pentru protestul organizat în fața ambasadei ce a vizat masacrul de la Fântâna Albă. În continuare, după ce a fost implicată într-un scandal care a avut loc la Palatul Parlamentului și în care a avut calitatea de agresoare, a susținut că „România nu e stat de drept. În România s-a instaurat dictatura. Păi în Rusia e mai multă democrație decât în România de o mie de ori. Și în China e democrație!”.

La finalul anului 2021, doamna Șoșoacă a fost implicată într-un scandal ce a implicat agresarea și lipsirea de libertate a unor jurnaliști Rai Uno. Astfel, în momentul în care jurnalista Lucia Gorraci a revenit alături de polițiști, aceasta a început să filmeze cu telefonul mobil înaintând în cabinet. „Asta e răpire”, spunea în engleză jurnalista. „Dați-o afară”, le-a cerut doamna Șoșoacă polițiștilor, care o trăgeau de brațe pe jurnalistă, după care au început îmbrâncelile în care a intervenit și soțul senatoarei, domnul Silviu Șoșoacă (…)

În noiembrie 2021, Parchetul General a declinat Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) un dosar penal care o vizează pe doamna Șoșoacă, în care erau efectuate cercetări în legătură cu blocarea în luna septembrie a unui centru de vaccinare anti-COVID dintr-o comună din județul Iași. În legătură cu situația generată de virusul SARS-CoV-2, doamna Șoșoacă a
incitat în mod public populația la revoltă într-o manieră nedemnă de un candidat la alegerile prezidențiale

La finalul anului 2021, doamna Șoșoacă a proferat amenințări la siguranța națională a statului român, sugerând că poate furniza informații de natură să destabilizeze NATO și Uniunea Europeană. Mai mult, aceasta a contribuit la diseminarea propagandei ruse prin discreditarea NATO, fapt ce a pus România într-o poziție dificilă la nivel internațional, în rândul partenerilor occidentali. O reacție similară a avut și față de Uniunea Europeană, când a declarat: „Fă, Europo, tu mori, noi înviem și trăim în veacul vecilor! Și cu tine vor muri toți veneticii și trădătorii neamului și țării pe care i-ai cumpărat și i-ai făcut să trădeze! Piei, fă, Europo! Piei, cu diavolii tăi cu tot! Aici este Grădina Maicii Domnului! Pe aici nu se trece.” (…)  Totodată, doamna Șoșoacă a militat constant pentru scoaterea României din NATO, despre care a afirmat că este „cea mai agresivă, incitantă, periculoasă și potențial distructivă Alianță militară!”, pentru părăsirea blocului comunitar (așa-numitul RoExit), a fost declarată personalitatea anului 2021 de către publicația „Sputnik”, participă în mod recurent la recepțiile organizate în cadrul Ambasadei Rusiei din București, inclusiv după alegerea sa ca membru al Parlamentului European, a promovat mesaje propagandistice rusești și a solicitat inclusiv o alianță între România și Rusia în războiul declanșat de aceasta din urmă împotriva Ucrainei.”, se arată în motivarea CCR.

Hotărârea Curții a fost luată cu o majoritate de cinci la doi. Doi judecători au absentat.