Cu două săptămâni înaintea intrării în vigoare a Legii 360/2023, lideri sindicali au avertizat asupra unor „inechități” pe care noua legislație le-ar crea mai ales viitorilor pensionari, dar și celor ale căror pensii au fost recalculate, potrivit Blocului Național Sindical, în mod „precipitat”.

În ultimele zile, atât secretarul general al BNS Horațiu Raicu, cât și liderul sindical Bogdan Hossu, de la CNS „Cartel Alfa“, au reclamat „inechități” și au avertizat că noua lege a pensiilor îi va dezavantaja pe cei pensionați după 1 septembrie, data intrării în vigoare a actului normativ. Astfel, în stabilirea numărului de puncte de pensie, noua lege va ține cont de salariul mediu brut pe țară, și nu de cel mediu brut pe ramură, așa cum este în actuala legislație.

Potrivit secretarului general BNS Horațiu Raicu, de aici pot să apară inechități, ținând cont că înainte salariile medii brute pe ramură erau foarte diferite. El a dat exemplul celor din industria textilă, unde erau printre cele mai mici, și din industria metalurgică, aflate la polul opus.

Viitorii pensionari, afectați de noua formulă de calcul

Raicu a spus că noua formulă de calcul îi va afecta mult pe viitorii pensionari din cauza raportării la salariul mediu brut pe economie, și nu pe ramură, chiar dacă la calcularea pensiei vor conta sporurile, acordul global și bonusurile de stabilitate.

„Nu poți compara salariul unui IT-ist cu al unei casiere dintr-un magazin, ori salariul mediu brut pe economie face media dintre salariul mediu din retail, cu cel din petrol si gaze, cu cel din administrație și cu toate celelalte ramuri existente. Automat, dacă raportezi salariul mediu al unei casiere cu salariul mediu pe țară va rezulta un punct de pensie mult mai mic, sub 1, poate chiar de 0,75 sau 0,5. De asta ar trebui ca noua formulă de calcul să se aplice după anul 2001”, a explicat Raicu.

Și liderul sindical Bogdan Hossu, de la „Cartel Alfa”, a avertizat că noua lege îi va dezavantaja pe viitorii pensionari atât în ceea ce privește formula de calcul, cât și în privința bonusurilor acordate pentru muncă peste vârsta legală de pensionare. Astfel, noua lege prevede un sistem de bonusuri pentru anii lucrați peste stagiul de cotizare de 25 de ani, numite puncte de stabilitate, care se adaugă punctelor de contributivitate și celor pentru veniturile nepermanente (sporuri, prime, al 13-lea salariu, munca în acord etc).

„Problema e că noua formulă afectează profund lucrătorii din structura grupelor deosebite și speciale, în sensul în care le modifică substanțial formulele de calcul”, a explicat liderul sindical Bogdan Hossu, adăugând că cei pensionați după 1 septembrie 2024 „vor avea pensia mai mică” decât cei care au ieșit până la acea dată.

Bugetarii, avantajați de noua lege?

Liderul sindical a susținut că noua lege mai prevede și că angajații din sectoarele bugetare Învățământ, Sănătate, Administrație Publică etc pot opta pentru a rămâne angajați și după împlinirea vârstei de 65 de ani, dar nu mai mult de 70 de ani, dacă își informează în scris angajatorul cu cel puțin 60 de zile înaintea momentul în care ar împlini vârsta de 65 de ani.

„Legea trebuia să fie construită pe principiul contributivității. Deci asta înseamnă că în funcție de nivelul de contribuție făcut de fiecare lucrător de-a lungul carierei sale, primea un anumit punctaj cu care era recompensat la finalul carierei. Evident că formula se putea îmbunătăți. Problema e că noua formulă afectează profund lucrătorii din structura grupelor deosebite și speciale, în sensul în care le modifică substanțial formulele de calcul”, a declarat liderul sindical Bogdan Hossu, pentru B1TV. Sindicalistul a adăugat că angajații „care vor ieși de acum încolo vor avea pensia mai mică decât cei care au ieșit până la 1 septembrie 2024”.

Noua lege a pensiilor prevede, la articolul 46, posibilitatea ca asigurații în sistemul public de pensii, indiferent că lucrează la stat sau în privat, să-și poată continua lucrul după atingerea vârstei standard de pensionare, cu acordul anual al angajatorului, până la 70 de ani, cu beneficii suplimentare pentru cei care aleg această opțiune.

„Nicio pensie din România nu va fi înghețată”

„Pe de altă parte, pensionarii ieșiți la pensie pe grupele speciale sau deosebite vor avea probabil înghețat cam doi ani până când evoluția valorii punctului de referință va ajunge ca să redea o valoare a pensiei lor mai mare decât pensia pe care o au azi în plată”, a mai susținut Hossu.

Miercuri, 14 august, într-o conferință de presă, preşedintele Casei Naţionale de Pensii, Daniel Baciu, a ținut să menționeze că nicio pensie din România nu va fi „îngheţată”, în condițiile în care noua lege prevede indexarea anuală a pensiilor cu rata inflației.

„Nu va fi nicio pensie îngheţată 5, 6, 7 ani. Există un mecanism foarte clar prevăzut de lege, de indexare a pensiilor cu inflaţia, în proporție de 100%, cât şi cu câştigul salarial mediu brut pe economie”, a explicat Baciu.

Potrivit șefului Casei de Pensii, după recalculare sunt pensionari cărora li s-a dublat pensia, pentru că, spune el, această lege „încurajează contributivitatea”.

„Cei care au peste 40 de ani lucraţi, şi să ştiţi că avem foarte multe cazuri în această situaţie, care nu au beneficiat de indicele de corecţie din ultimii ani, vor avea nişte creşteri substanţiale, pentru că beneficiază şi de punctele de stabilitate, o noutate a acestei legi. Având aceste puncte de stabilitate care se adaugă la punctele contributive, rezultă un cuantum al pensiei considerabil mărit”, a explicat Baciu.

Semnalul de alarmă tras de BNS

Tot miercuri, Blocul Național Sindical a avertizat că mii de decizii de recalculare a pensiilor riscă să fie emise greșit, iar activitatea caselor de pensii este în pericol să fie blocată. Sindicaliștii susțin că  recalcularea pensiilor se face „într-o grabă periculoasă, fără a se asigura că sistemul informatic este actualizat și capabil să valorifice hotărârile judecătorești definitive”.

Potrivit sursei citate, o decizie din 3 iunie a Înaltei Curți de Casație și Justiție tranșează problema privind drepturile care se cuvin la pensie celor ce au lucrat în unitățile de producție a energiei electrice și în termocentrale. Sindicaliștii menționează că, deși decizia instanței supreme este obligatorie, casele teritoriale de pensii „nu au dat curs soluționării favorabile” a cererilor pensionarilor care se regăsesc în situația respectivă, „ignorând cele stabilite de instanța supremă”.

„În prezent, mii de pensionari sunt privați de drepturile legale care li se cuvin din recalcularea pensiei. Aceeași situație se aplică și pensionarilor care și-au desfășurat activitatea în silvicultură și care se regăsesc în situația vizată de o altă decizie a ICCJ. Aceste categorii de pensionari sunt prejudiciați deoarece, deși deciziile ICCJ sunt obligatorii, casele de pensii nu le pun în aplicare, din diverse motive”, afirmă BNS.

Program informatic neactualizat?

Sindicaliștii susțin că în contextul recalculării pensiilor și emiterii noilor decizii, programul informatic utilizat în prezent funcționează doar în baza cerințelor prevăzute de lege, nefiind adaptat pentru a integra și respecta aceste decizii ale ICCJ, care clarifică drepturile pensionarilor ce au lucrat în condiții speciale.

„Lipsa acestei actualizări va duce la emiterea eronată a mii de decizii de recalculare. Este evident că nici programul informatic pe baza Legii nr. 263/2010 nu poate fi actualizat într-un timp atât de scurt pentru a reflecta corect noile condiții speciale de muncă”, susțin sindicaliștii.

BNS susține că a atras atenția asupra acestor pericole, solicitând Ministerului Muncii și Casei Naționale de Pensii Publice să implementeze de urgență măsurile administrative necesare acestor „reparații”.

„Ne confruntăm cu adâncirea inechităților”

„În aceste condiții, ne confruntăm cu adâncirea inechităților, care îi vor afecta disproporționat pe cei mai vulnerabili dintre pensionari, pe cei care, de fapt, nu au resursele necesare pentru a verifica corectitudinea deciziilor primite. BNS subliniază că, în ciuda entuziasmului actual creat de recalculările și creșterile de pensii promise, se vor înregistra alte mii de cereri de recalculare, care vor bloca activitatea caselor teritoriale de pensii, vor sufoca instanțele de judecată și vor genera discriminări în rândul pensionarilor”, mai susțin sindicaliștii.

BNS solicită o recalculare realizată „cu rigurozitate”, pentru ca „fiecare pensionar să primească ceea ce i se cuvine, fără erori și fără compromisuri”.

„Nu-mi doresc ca pensionarii să ajungă la instanţă”

Pe de altă parte, ministrul Muncii şi Solidarităţii Sociale, Simona Bucura-Oprescu, a declarat că „cea mai ușoară cale” pentru pensionarii care au nelămuriri în privința recalculării este „să ceară verificări la casele teritoriale de pensii”.

„Există acum pe noua lege posibilitatea de a merge la casele de pensii pentru verificări, iar colegii noştri, dacă constată neconcordanţe, au cadrul legal necesar pentru a veni cu o decizie de revizuire. Eu nu îmi doresc ca pensionarii să ajungă la instanţă, ci ca ei să fie mulţumiţi de această reformă”, a afirmat ministrul Muncii.

Noua formulă de calcul al pensiei

Potrivit Legii care va intra în vigoare peste două săptămâni, cuantumul pensiei se determină prin înmulțirea numărului total de puncte realizat de asigurat cu valoarea punctului de referință. La data intrării în vigoare a legii, valoarea punctului de referință este de 81 de lei. Începând cu anul următor, această valoare se majorează anual, în luna ianuarie, cu rata medie anuală a inflației, la care se adaugă 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut.

Numărul total de puncte al asiguratului se stabilește însumând punctele de contributivitate cu punctele de stabilitate (care se dau pentru cei cu stagii de cotizare contributive de cel puțin 25 de ani) și cu punctele asimilate (perioadele necontributive). Punctele de necontributivitate se referă la anii din armată, șomaj, facultate (0,25 puncte de fiecare an), iar punctele de contributivitate, la anii în care persoana a contribuit efectiv la sistemul de pensii (un punct pentru fiecare an).

Punctajul anual al asiguratului se determină prin împărțirea la 12 a sumei punctajelor lunare realizate într-un an calendaristic. Punctajul lunar se calculează prin raportarea venitului brut lunar realizat sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuției de asigurări sociale, la câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat din anul respectiv.

Punctele de stabilitate sunt cele calculate pentru fiecare an lucrat peste stagiul de cotizare de minimum 25 de ani, respectiv 0,50 puncte/an pentru fiecare an între al 26-lea și al 30-lea inclusiv, 0,75 puncte/an pentru fiecare an între al 31-lea și al 35-lea inclusiv și 1 punct/an pentru fiecare an din intervalul de la al 36-lea înainte.

Spre exemplu, o persoană care a realizat un stagiu contributiv de cotizare de 40 de ani va avea 15 ani peste stagiul limită de cotizare de 25 de ani și va obține un număr de 11,25 de puncte de stabilitate suplimentare punctelor de contributivitate, adică un plus la pensie de peste 900 de lei.

Începând de vineri, 16 august, și până în 30 august, „Poşta Română” va începe distribuirea deciziilor de recalculare a pensiilor.

„Menţionăm faptul că este important ca beneficiarii să fie prezenţi la domiciliu în perioada de distribuire, pentru a evita eventualele întârzieri”, a punctat compania.

Peste 82% dintre pensionari vor primi bani mai mulți

Casa Națională de Pensii a recalculat toate cele 4.609.830 de pensii din sistemul public aflate în plată în România, 3,8 milioane de pensii reprezentând 82,56 % fiind majorate de la 1 septembrie, a anunțat Ministerul Muncii. Nu toate pensiile vor fi majorate, în cazul a 84.176 de pensii rezultând aceeași valoare în urma recalculării, iar pentru 719.257, o valoare mai mică. Potrivit noii legi, însă, pensionarul va încasa pensia actuală, dacă în urma recalculării a rezultat o pensie mai mică.

Creștere medie de 622 de lei

Creșterea procentuală medie a celor peste 3,8 milioane de pensii care se vor majora de la 1 septembrie este de 26,65%, o creștere nominală cu 622 de lei, potrivit calculelor Ministerului Muncii.

Ministrul de Finanțe, Marcel Boloș, a spus că efortul bugetar lunar este de 2,5 miliarde de lei și aproape 10 miliarde de lei până la finalul anului, care cuprinde sumele rezultate din recalcularea pensiilor.

„Acești bani există atât în bugetul de stat, cât și în vistieria noastră. Banii vor fi virați la timp românilor care beneficiază de creșterea pensiilor”, a spus Ministrul Finanțelor.

foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Share this...

Facebook

Twitter

Linkedin

Whatsapp