Ansamblul monumental „Calea Eroilor” şi Frontierele Imperiului Roman-Dacia, pe lista UNESCO
Ansamblul monumental „Calea Eroilor” realizat de Constantin Brâncuşi la Târgu Jiu şi format din „Masa Tăcerii”, „Aleea Scaunelor”, „Poarta Sărutului” şi „Coloana fără Sfârşit”, cât și Frontierele Imperiului Roman – Dacia au primit, sâmbătă, 27 iulie, acceptul pentru a fi incluse în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, au anunțat ministrul Culturii, Raluca Turcan, și Ministerul Afacerilor Externe (MAE).
Deecizia a fost luată, prin consens, de Comitetul Patrimoniului Mondial în cea de-a 46-a sa sesiune, de la New Delhi, India, ce se desfășoară în perioada 21-31 iulie 2024.
„Dosarul de nominalizare a Ansamblului Monumental „Calea Eroilor“ a fost redepus de către România în 2018, în urma eforturilor Guvernului României, după ce un prim dosar depus în 2013 a fost retras în 2015. Începând cu 2022, problematica a făcut obiectul unui grup de lucru interinstituțional inițiat de Ministerul Afacerilor Externe în vederea coordonării eforturilor pentru susținerea și promovarea dosarelor naționale la UNESCO”, a transmis Executivul.
„Calea Eroilor“ este un ansamblu sculptural ridicat între anii 1937-1938, constituit treptat, mai întâi din Coloana fără Sfârşit, închinată eroilor căzuţi în 1916 pe malul Jiului şi Poarta Sărutului, care a fost desăvârșit cu Masa Tăcerii înconjurată de 12 scaune rotunde, completate de alte 30 de scaune cu tăblia pătrată, toate aşezate direct pe pământ, ca soclu natural. Opera sculpturală reprezintă un punct de cotitură în istoria artei moderne, în special a sculpturii monumentale moderne și a artei publice.
Frontierele Imperiului Roman – Dacia reprezintă cea mai complexă nominalizare pentru Lista Patrimoniului Mondial pregătită până acum de România. Dosarul depus în 2023 conține 285 de componente – castre legionare și castre auxiliare cu așezări civile, castre de marș (temporare) și turnuri, propuse individual sau în grupuri care includ și alte elemente de fortificație – distribuite de-a lungul a peste 1.000 de kilometri, în 123 de unități administrativ-teritoriale, respectiv în 16 județe ale României.
Noile înscrieri completează prezenţa românească pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, deschisă pentru România cu înscrierea Deltei Dunării (1991) şi continuată cu: Sate cu biserici fortificate din Transilvania (1993), Biserici din Moldova (1993, 2010), Mânăstirea Hurezi (1993), Cetăţile dacice din Munţii Orăştiei (1999), Centrul Istoric Sighişoara (1999), Biserici de lemn din Maramureş (1999), Pădurile seculare şi virgine de fag din Carpaţi şi alte regiuni ale Europei (2017) şi Peisajul cultural minier Roşia Montană (2021).
Foto: Inquam Photos / Tudor Costache
Comentarii