INSCOP: 50% dintre români nu au preferințe politice, iar 15% nu știu ce înseamnă „de stânga” sau „de dreapta”
Aproape 50% dintre români nu au preferințe politice, iar 15% spun că nu ştiu ce înseamnă „de stânga” sau „de dreapta”, potrivit unui sondaj realizat de INSCOP.
În ceea ce privește orientarea politică, 13.4% dintre români se consideră ca fiind mai degrabă de stânga, 19.1% mai degrabă de dreapta, iar 49.2% nici de stânga, nici de dreapta. 15% spun că nu ştiu ce înseamnă ”de stânga” sau ”de dreapta”, iar 3.4% nu ştiu sau nu răspund.
„E posibil să vorbim despre un fenomen mai larg de transformare a ideologiilor politice, perceput şi la nivelul populaţiei, o mutare spre centru sau spre o zonă de neutralitate în care identitatea politică nu mai este atât de clară şi orientată după reperele tradiţionale. Din acest punct de vedere, o schimbare a vocabularului politic ar putea devini inevitabilă atunci când descriem partidele politice din România”, a transmis Remus Ştefureac, director INSCOP Research.
Un număr semnificativ de votanți ai principalelor partide politice din România se plasează în zona de neutralitate ideologică, neconsiderându-se nici de stânga, nici de dreapta, astfel: 43% dintre votanții PSD, 46% dintre votanții PNL, 40% dintre votanții USR și 44% dintre votanții AUR.
Pe criteriul de vârstă, 47% dintre tinerii cu vârste între 18 și 29 de ani nu se declară nici de stânga, nici de dreapta, acest procent crescând la 53% în rândul persoanelor cu vârste între 30 și 44 de ani, 52% pentru cei între 45 și 59 de ani, și scăzând la 45% pentru cei peste 60 de ani.
Persoanele cu studii primare au cel mai scăzut nivel de neutralitate ideologică (37%), în timp ce 51% dintre cei cu studii medii și 52% dintre cei cu studii superioare nu se declară nici de stânga, nici de dreapta. De asemenea, angajații din sectorul privat sunt mai neutri ideologic (56%) comparativ cu angajații din sectorul public (48%).
Sondajul de opinie a fost realizat de INSCOP Research. Datele au fost culese în perioada 19 – 27 iunie 2024, prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eşantionului simplu, stratificat fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste. Metoda de cercetare este interviu prin intermediul chestionarului. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.95%, la un grad de încredere de 95%.
