BREAKING Premierul Ciolacu spune că vrea referendum pentru exploatarea aurului de la Roșia Montană
Premierul Marcel Ciolacu a declarat joi că și-ar dori organizarea unui referendum prin care cetățenii să se pronunțe privind eventuala exploatare a aurului de la Roșia Montană.
„Eu aș zice sa organizăm referendum pentru Roșia Montană. Să vedem dacă românii sunt de acord sa începem exploatarea aurului”, a declarat Ciolacu, potrivit Digi24.
Curtea de arbitraj de la Washington este așteptată vineri să emită o decizie în dosarul în care compania Gabriel Resources solicită despăgubiri statului român pentru blocarea exploatării aurului de la Roșia Montană.
Într-o declarație făcută joi, ministrul finanțelor, Marcel Boloș, a transmis că executivul și-a creionat mai multe scenarii, inclusiv cel prin care statul ar fi obligat de către instanță să permită exploatarea.
„Dacă decizia nemonetară va fi cea în care statul va fi obligat să continue investiţia, atunci este limpede că va trebui să facem atât demersuri legale pentru a prelungi acel acord, acea licenţă de exploatare a resurselor de aur şi, pe de altă parte, acordul de mediu, respectiv tehnologiile care sunt de actualiate şi care sunt prietenoase cu mediul, sunt cele care sunt stabilite de specialişti, sunt rezultatul documentaţiilor care se întocmesc de către investitori şi avem autoritatea naţională în domeniu care îşi va spune cuvântul vizavi de condiţiile pe care va trebui să le respectăm pentru cerinţele de mediu”, a explicat Marcel Boloș.
Potrivit oficialului, există șanse ca România să fie obligată la plata unei despăgubiri, care poate varia de la 1 miliard de euro, suma investită de compania canadiană, și 6,7 miliarde de euro, cea solicitată de către reprezentanții acesteia la proces.
„Sunt convins că pe calea dialogului vom găsi cea mai bună soluţie de a duce la bun sfârşit decizia. Să vedem care va fi rezultatul strategiei de negociere. Am menţionat că avem o strategie de negociere pe care o vom pune în aplicare la momentul la care va începe dialogul cu cei care sunt titularii acestei decizii. Maxim au cerut 6,7 miliarde euro şi minim ceea ce au investit, deci minimul a ceea ce a fost prezentat ca documente – şi mă gândesc că este un minim de la care porneşte decizia este de 1 miliard de euro. Ştim acest lucru şi în acest interval ar trebui să fie valoarea acestei decizii, respectiv valoarea impactului bugetar pe care o vom avea în decizia de la Roşia Montană”, a precizat Boloș.
Cum s-a ajuns aici
Povestea exploatării aurului de la Roșia Montană de către firma Gabriel Resources debutează la sfârșitul anilor 90 și începutul anilor 2000. Potrivit Rise Project, care a publicat documente în acest sens, licența de exploatare a aurului a fost acordată în 1999 către companiei statului Minvest, fără licitație, iar un an mai târziu, a ajuns, tot fără licitație, la compania privată Roșia Montană Gold Corporation, cea la care Gabriel Resources deținea aproximativ 80% din acțiuni, restul fiind ale statului român.
Statul român a dat cu piciorul unei afaceri de peste 9 miliarde de dolari
În anul 2000, RMGC a început în zonă primele studii de teren, iar în 2006 compania a depus raportul pentru obținerea acordului de mediu. Potrivit documentației tehnice, publicată în presa de la acea vreme, la Roșia Montană există aproximativ 14,6 milioane uncii de aur, însă se pot extrage doar 10,1 milioane uncii de aur. Prin extragere şi prelucrare se obţine un randament de extracție de circa 80%, ceea ce înseamnă că producţia de aur realizată este de 8,63 milioane uncii.
Potrivit calculelor noastre, la un preț de aproximativ 2039 de dolari/uncie (n.r. – înregistrat pe 6 februarie 2024), rezultă o valoare de 17,5 miliarde de dolari. Statul român urma să încaseze inițial o redevență de 4%, procent care ulterior a crescut la 6%, adică în jur de 1 miliard de dolari. Însă aceasta ar fi fost doar o mică parte din cât ar fi putut câștiga România. Din compania de proiect, RMGC, statul deținea aproape 20% din acțiuni, astfel că ar fi încasat 20% din profitul pe care l-ar fi înregistrat în cei 16 ani de exploatare. În plus, ar mai fi obținut bani din impozitul pe profit, contribuții ale celor peste 2.000 de angajați. În total, arătau estimările RMGC, România ar fi încasat în jur de 53% din veniturile totale ale exploatării, adică în jur de 9,2 miliarde de dolari, la valoarea de astăzi a aurului.
Ponta, în 2013: Ca deputat voi vota împotriva proiectului Roşia Montană, dar ca prim-ministru trebuie să atrag investiţii
În anul 2013, în contextul în care guvernul condus de Victor Ponta trebuia să decidă începerea exploatării, câteva mii de cetățeni au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva unei asemenea decizii. Ei erau nemulțumiți de metoda de extragere aleasă, care ar fi presupus utilizarea a aproximativ 250.000 tone de cianură.
În zadar au încercat să explice susținătorii proiectului că aceeași tehnologie este folosită în mine din SUA, Noua Zeelandă, Canada, Italia, Finlanda, Spania sau Suedia, iar, în final, guvernul a cedat și a mutat responsabilitatea către Parlament. În iunie 2014, pe fondul presiunii publice, legislativul de la acea vreme, din care făcea parte Victor Ponta, dar și actualul premier, Marcel Ciolacu, a respins aproape în unanimitate proiectul de modificare a Legii minelor, cel care ar fi permis exploatarea.
„O să fiu sincer şi o să vă spun că eu, ca deputat, o să votez împotrivă, dar pe de altă parte, ca prim ministru, nu am dreptul… (…) acum ştiu mult mai bine ce am de făcut: (…) în primul rând să fac o administraţie necoruptă şi mai performantă şi în al doilea rând să deschid România pentru tot ce înseamnă investiţii din toată lumea, fie că vorbim de energie. De Roşia Montană, sigur, s-a vorbit mai mult, pentru că e un proiect cunoscut, dar eu vreau să promovăm legea minelor”, afirma Victor Ponta, în iunie 2013, potrivit Agerpres.
Ulterior, în iulie 2015, Gabriel Resources a acționat în judecată statul român pentru a cere despăgubiri.
Ajuns în fruntea guvernului în decembrie 2015, Dacian Cioloș, un critic al proiectului, a demarat procedurile pentru includerea zonei de la Roșia Montană în patrimoniul UNESCO, ceea ce s-a și întâmplat în iulie 2021. Acum, în contextul unei iminente decizii a tribunalului de arbitraj, Marcel Ciolacu a acuzat că tocmai această decizie ar cauza pierderea litigiului.
Sursa foto: Inquam Photos / George Călin
Comentarii