O comisie a parlamentului turc urmează să dezbată și probabil să aprobe joi, 16 noiembrie, cererea de aderare a Suediei la NATO, în cel mai recent pas spre extinderea blocului occidental, după 18 luni de întârzieri care i-au frustrat pe unii aliați și au obținut unele concesii, relatează Reuters.
În luna mai a anului trecut, președintele Tayyip Erdogan a ridicat obiecții atât față de cererea suedeză, cât și față de cea finlandeză de a adera la alianța militară. Statele nordice au făcut aceste oferte în contextul invaziei Rusiei în Ucraina.
În aprilie, Turcia a aprobat în mod oficial cererea Finlandei, dar, în concordanță cu Ungaria, aliat al NATO, a amânat aprobarea Suediei. Întârzierea este condiționată de luarea de către Stockholm a unor măsuri suplimentare pentru a combate ceea ce Turcia percepe ca fiind teroriști în jurisdicția sa. Potrivit unei analize Reuters, în cele ce urmează sunt prezentate acțiunile întreprinse de Stockholm, Helsinki, Washington și alți membri NATO pentru a răspunde preocupărilor Ankarei, ceea ce înseamnă victorii geopolitice pentru Erdogan, în ciuda relațiilor tensionate dintre Turcia și aliații occidentali.
În cadrul unei reuniuni NATO de anul trecut de la Madrid, Turcia, Suedia și Finlanda au ajuns la un acord privind ridicarea embargourilor asupra armelor și luarea de măsuri împotriva PKK și a mișcării Gulen. Suedia a ridicat interdicția de a exporta echipamente militare către Turcia și a adoptat o lege antiteroristă. Cu toate acestea, printre evenimentele recente se numără faptul că o instanță suedeză a blocat extrădarea unor presupuși guleniști și a menținut o condamnare pentru finanțarea PKK. Ca răspuns la critici, Suedia are în vedere modificări pentru a împiedica arderea publică a Coranului. Finlanda a fost de acord să evalueze permisele de export de arme către Turcia de la caz la caz, obținând aprobarea Ankarei după aproape un an.
După ce Erdogan a indicat, în iulie, la o conferință NATO, că Suedia va primi aprobarea, Canada, membră NATO, a fost de acord, în mod discret, să reia discuțiile cu Turcia privind eliminarea controalelor la exportul de piese pentru drone, inclusiv echipamente optice. De asemenea, Olanda a ridicat restricțiile privind livrările de arme către Turcia. În urma unei întâlniri între liderii turc și suedez în iulie, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a anunțat înființarea unui coordonator special pentru combaterea terorismului, numindu-l în această funcție pe secretarul general adjunct Thomas Goffus în octombrie.
Potrivit publicației, discuțiile s-au axat pe aprobarea de către Washington a cererii Ankarei de a achiziționa avioane de luptă F-16 și 79 de kituri de modernizare în valoare de 20 de miliarde de dolari. După ce Erdogan a aprobat intrarea Suediei în NATO în iulie, Casa Albă a anunțat că va lucra la transferul avioanelor F-16 către Turcia, cu consultarea Congresului. În octombrie, Erdogan a transmis candidatura Suediei la NATO parlamentului turc, dar a susținut că Washingtonul lega aprobarea F-16 de ratificarea de către Suedia. Cererea Turciei pentru F-16 din 2021 s-a confruntat cu obiecții în Congresul SUA din cauza întârzierilor în ceea ce privește extinderea NATO și a preocupărilor legate de drepturile omului.
În cazul în care comisia pentru afaceri externe a parlamentului turc sprijină proiectul de lege de aderare a Suediei, ar putea urma un vot în adunarea generală în câteva zile sau săptămâni. Ungaria nu a ratificat încă candidatura Suediei. Președintele parlamentului turc și-a exprimat intenția de a finaliza ratificarea cât mai curând posibil. Erdogan, în timp ce urmărea să faciliteze ratificarea, a menționat că Stockholm nu a luat suficiente măsuri împotriva militanților kurzi. Conflictul actual dintre Israel și Hamas ar putea tensiona legăturile dintre SUA și Turcia și ar putea complica extinderea NATO, deoarece poziția lui Erdogan față de Hamas a atras critici din partea a 47 de membri ai Congresului SUA care au cerut responsabilitate pentru sprijinul acordat de Turcia Hamas.
FOTO: pixabay
