BREAKING Comisia Europeană recomandă începerea negocierilor de aderare cu Moldova și Ucraina
Comisia Europeană recomandă Consiliului European să deschidă negocierile de aderare cu Republica Moldova şi Ucraina, având în vedere rezultatele obţinute de cele două ţări, după ce Chişinăul şi Kievul vor adopta unele reforme esenţiale, a anunţat miercuri preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Comisia este pregătită să raporteze Consiliului până în martie 2024 cu privire la progresele legate de aceste măsuri.
Potrivit raportului Comisiei Europene, Moldova a îndeplinit 6 din cei 9 paşi în care i s-a indicat ce se aşteaptă de la o ţară candidată.
„Moldova a înregistrat progrese importante în ceea ce priveşte îndeplinirea celor 9 jaloane prevăzute în avizul Comisiei privind cererea de aderare a Moldovei la UE. A lansat o reformă cuprinzătoare a justiţiei în urma recomandărilor Comisiei de la Veneţia, inclusiv prin evaluarea judecătorilor şi procurorilor proeminenţi. Ţara şi-a reformat organismele anticorupţie şi a crescut numărul de anchete şi de condamnări în cazurile de corupţie. Moldova a adoptat un plan de acţiune pentru dez-oligarhizare, pe care îl pune în aplicare conform unor termene stabilite. O nouă legislaţie privind instituirea unui mecanism de confiscare contribuie la combaterea criminalităţii organizate. Ţara a adoptat o strategie privind administraţia publică şi urmează reforma la toate nivelurile. Aceasta a depus eforturi pentru a-şi reforma gestionarea finanţelor publice şi a adoptat o legislaţie pentru a reforma achiziţiile publice. Moldova a sporit participarea societăţii civile la procesul decizional şi a consolidat protecţia drepturilor omului”, se arată într-un comunicat al Comisiei Europene.
Ursula von dar Leyen a recunoscut că Moldova se confruntă cu dificultăţi fără precedent după invadarea Ucrainei – numărul uriaş de refugiaţi, inflaţia, ameninţările asupra aprovizionării cu energie, violarea spaţiului aerian şi multe alte acţiuni ostile hibride din partea Rusiei – însă a precizat că este clară dorinţa acesteia de a fi membră a familiei europene şi a arătat că poate face progrese rapide.
În ceea ce priveşte Ucraina, „decizia de acordare a statutului de candidat la UE a creat o puternică dinamică de reformă, în ciuda războiului în desfăşurare, cu un sprijin puternic din partea populaţiei ucrainene. Guvernul şi parlamentul ucrainean au dat dovadă de hotărâre, înregistrând progrese substanţiale în ceea ce priveşte îndeplinirea celor 7 etape prevăzute în avizul Comisiei Europene privind cererea de aderare a Ucrainei la UE. Ucraina a instituit un sistem transparent de preselecţie pentru judecătorii Curţii Constituţionale şi a reformat organismele de guvernanţă judiciară. Ea şi-a continuat şi dezvoltat anchetele şi condamnările pentru corupţie la nivel înalt şi şi-a consolidat cadrul instituţional. Ucraina a luat măsuri pozitive în cadrul unui efort mai amplu şi sistemic de combatere a influenţei oligarhilor. De asemenea, ţara şi-a demonstrat capacitatea de a înregistra progrese în ceea ce priveşte alinierea la acquis-ul UE, chiar şi pe timp de război” – menţionează comunicatul Comisiei.
Moldova a înregistrat progrese importante în ceea ce priveşte îndeplinirea celor 9 etape prevăzute în avizul Comisiei privind cererea de aderare a Moldovei la UE. Ea a lansat o reformă cuprinzătoare a justiţiei în urma recomandărilor Comisiei de la Veneţia, inclusiv prin evaluarea judecătorilor şi procurorilor proeminenţi. Ţara şi-a reformat organismele anticorupţie şi a crescut numărul de anchete şi de condamnări în cazurile de corupţie. Moldova a adoptat un plan de acţiune pentru deoligarhizare, pe care îl pune în aplicare conform unor termene stabilite. O nouă legislaţie privind instituirea unui mecanism de confiscare contribuie la combaterea criminalităţii organizate. Ţara a adoptat o strategie privind administraţia publică şi urmează reforma la toate nivelurile. Aceasta a depus eforturi pentru a-şi reforma gestionarea finanţelor publice şi a adoptat o legislaţie pentru a reforma achiziţiile publice. Moldova a sporit participarea societăţii civile la procesul decizional şi a consolidat protecţia drepturilor omului.
Foto: Inquam Photos / Octav Ganea
Comentarii