Cât de periculos este valul extremist care va lovi UE la alegerile europarlamentare. Interviu cu politologul Cristian Pîrvulescu 

Slăbită de ieșirea Regatului Unit și măcinată în ultimii ani de crize succesive, Uniunea Europeană se află astăzi într-un moment extrem de important al existenței sale. Dezamăgiți de partidele tradiționale, care nu au fost în stare să ofere soluții, tot mai mulți cetățeni își dau votul către forțele extremiste. Asta nu va însemna destructurarea Uniunii Europene, cel puțin în viitorul apropiat, consideră politologul Cristian Pîrvulescu, care însă atrage atenția că, în eventualitatea unui scor bun al acestor partide la alegerile europarlamentare de anul viitor, există riscul de schimbare a anumitor politici la nivel european. 

Prezentă în această săptămână în România, Vera Jourova, vicepreședintele Comisiei Europene și comisar european pentru Valori și Transparență, a subliniat, într-un interviu acordat Digi24, nevoia de bună guvernare la nivel european pentru a contracara ascensiunea partidelor extremiste.

„Dar cred că trebuie să facem mult mai mult. Politicienii aleși democratic trebuie să vină cu idei și cu soluții, trebuie să arătăm că suntem capabili să rezolvăm problemele oamenilor. Dacă nu facem asta, oamenii vor alege extremiști care se pricep foarte bine să identifice probleme, dar care oferă soluții dezastruoase.”, a declarat Jourova.

Cât de mare este acest val extremist, care cu siguranță va lovi Uniunea Europeană la alegerile pentru Parlamentul European de anul viitor, ne-a explicat politologul Cristian Pîrvulescu. Potrivit acestuia, forțele extremiste, incluse aici și cele populiste, ar putea obține în jur de 30-40%, însă le va fi greu să se coaguleze, în condițiile în care sunt multe divergențe între ele.

Redăm interviul 

MN: Ce rezultat credeți că vor obține partidele extremiste la aceste alegeri?

CP: Depinde ce înțelegem prin partide extremiste. Dacă luăm în calcul extrema dreaptă, extrema stângă și partidele populiste ne apropiem de o treime. Undeva între 30% și 40%, în funcție de context. Mai puțin dacă contextul este defavorabil miturilor conspiraționiste, mai mult dacă este favorabil. Dintre aceste trei categorii, cea mai mare parte a voturilor va fi obținută de extrema dreaptă, adică de acele partide care folosesc tema migrației, a schimbării populației, miturile legate de ofensiva musulmană… Partidele de extremă stângă vor avea rezultate diferite în funcție de caracteristicile fiecărei țări. Vor fi mult mai puțin importante, dar mă aștept ca în Franța, Germania, Grecia și Belgia să aibă rezultate interesante, în jur de 5-10%. Partidele populiste, care nu sunt de extremă dreaptă sau de extremă stângă dar care folosesc tematici de genul acesta, vor avea și ele partea lor. Tentația va fi aceea de a folosi populismul ca o formă ușoară de comunicare cu un electorat care în general este emotiv și foarte ușor de atras.

MN: Care este pericolul din acest punct de vedere? 

CP: Nu este exclus să participe la majoritate în Parlamentul European. Mă aștept ca partidele centriste să aibă rezultate mult mai slabe. Conservatorii ar putea participa la majoritate, astfel să influențeze Comisia și să încerce o schimbare radicală a politicilor la nivel european într-un sens suveranist. Acesta este un pericol. Nu cred că riscul este imens, nu este un risc mortal. Vor exista reacții de contrapunere. Există și semnale pozitive. Victoria opoziției în alegerile parlamentare din Polonia. În Slovacia, partidul lui Robert Fico face parte din socialiștii europeni. Aceste grupări politice ar putea să schimbe dezbaterea europeană. Aici este riscul cel mai important.

MN: Se pot coagula aceste forțe?

CP: Este sunt deja coagulate. Formal, Fico și Orban fac parte din familii politice diferite, însă împărtășesc același sistem de valori. Vor ajunge să facă parte din aceleași sistem politic? Există foarte multă ipocrizie din partea liderilor europeni. Aceștia, din motive matematice, închid ochii la anumite formule populiste pe care le folosesc liderii lor. Este cazul socialiștilor cu Fico sau cum a fost cazul popularilor cu Orban. Există Partidul Conservatorilor la nivel european, care după Brexit a trecut sub coordonarea PIS din Polonia și are caracteristici populiste de extremă dreapta. Reprezintă o grupare politică consistentă, a patra în actuala legislatură. Există și suveraniștii care au un grup politic. Există suficiente diviziuni ca toate aceste formațiuni să se coaguleze. Probabil că un succes îi va apropia. Nu este ușor să se unească pentru că sunt foarte multe lucruri care le despart. Dar politica ne oferă oricând surprize. Este adevărat că în ceea ce privește Comisia este mai complicat pentru că nu vedem o schimbare radicală asupra guvernelor până anul viitor.

MN: De ce votează oamenii astfel de partide? 

CP: Din diferite motive. Ele variază de la o țară la alta. Țin de frici, de teorii ale conspirației, de consecințe ale războiului hibrid, dar și de frustrări care s-au acumulat în urma crizelor care au cutremurat Uniunea Europeană. Din momentul în care aceste curente politice sunt legitimate răul a fost făcut. Normalizarea lor creează probleme. În Italia fasciștii sunt considerați normali. Faptul că Meloni se află la guvernare este o chestiune relativă, baza Fratelli d’Italia nu s-a schimbat. Este valabil și pentru alte formațiuni.

Sursa foto: Inquam Photos / George Călin