Cum explică ministrul Sănătății „criza medicamentelor” din România: Nu putem să avem din abundență la prețurile cele mai mici/Reacția farmaciștilor și a pacienților

Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, susține că „ în România a fost una dintre cele mai mici crize de medicamente din Uniunea Europeană” și sunt factori de natură economică, asupra cărora trebuie să se găsească soluții la nivel global. Oficialul a dat exemplul medicamentelor uzuale, însă, până săptămâna trecută, mai multe asociații de pacienți au reclamat lipsa medicamentelor pentru afecțiuni cronice, oncologice, după cum Main News a relatat. Bugetul spitalelor și al farmaciilor a primit sume suplimentare, din Fondul de Rezervă al statului, pentru ca bolnavii să aibă acces la tratament. 

„În România poate că a fost una dintre cele mai mici crize legate de medicamentele uzuale. Existau şi soluţii de înlocuire. Spre exemplu, era criză de Nurofen, dar se găsea Ibuprofen, care e acelaşi lucru. A fost o problemă legată de preţul acestor medicamente ieftine pentru că de foarte mulţi ani în România este această regulă a preţului cel mai mic din UE, însă costurile producătorilor au crescut: cu energia, cu materia primă. S-a făcut o indexare a preţurilor, care a fost civilizată şi nu a avut un mare impact pentru cetăţean. Au crescut cu 14% preţurile medicamentelor care costau până în 25 de lei. Adică un medicament care costa 5 lei, costă acum 6 lei. Rezonabil. Şi cu 7% medicamentele care costau între 26 de lei şi 50 de lei. Un medicament care costa 30 de lei a devenit 32 de lei, ca să discutăm concret. Deci nu erau nişte creşteri mari, dar care erau totuşi acoperitoare astfel încât medicamentele să nu dispară”, a spus Alexandru Rafila, în emisiunea Insider politic, difuzată de Prima TV”, conform news.ro.

Ministrul Sănătății susține  că este normal ca unele medicamente să fie mai scumpe, întrucât există „competiție pe piață, între țări”.

„Noi avem acest paradox: medicamentele să fie cele mai ieftine, dar să se găsească din abundenţă. Există şi aici o piaţă, o competiţie între ţări. Evident că ţările care oferă un preţ puţin mai mare vor avea şi prezenţa medicamentelor pe piaţă. Nu putem să le avem pe amândouă: să se găsească medicamente fără niciun fel de problemă şi să avem preţurile cele mai mici. Trebuie să găsim un echilibru”, a subliniat  ministrul Sănătăţii, conform sursei citate.

Asociația Farmaciilor Tradiționale dă de înțeles că medicamentele sunt pe stoc, însă, nu sunt achitate la timp

Pe de altă parte, Beatrice Speteanu, președintele Asociației Farmaciilor Tradiționale, menționa, pentru news.ro, că medicamentele pentru bolnavii cu afecțiuni cronice sunt pe stoc, însă, nu sunt achitate la timp de stat.

„Noi momentan tot așteptăm banii pentru care au fost făcute sesizări către CNAS, singurele plăți făcute au fost închiderea facturilor din luna mai, promisiunile că vom fi la timp, la zi nu au fost făcute, am înțeles că anumite spitale de stat au fost plătite, dar insuficient, pentru că toată săptămâna trecută au fost pacienți, inclusiv de la spitale private, care cumpărau tot felul de medicamente citostatice perfuzabile și ne spuneau „spitalele nu au bani”,  declara Beatrice Speteanu.
În ceea ce privește tratamentul pacienților oncologici, Cezar Irimia, președintele Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer, a menționat, pentru Main News, că lipsesc opt scheme de tratament, nu trei, așa cum susține ministrul Sănătății, Alexanadru Rafila.

Ce înseamnă plățile întârziate pentru medicamente

Întârzierile majore la plată, de mai mult de 90-120 de zile (conform actelor normative, ar trebui ca decontarea să se realizeze în cel mult 60 de zile) în funcție de județ, se referă la medicamentele eliberate de farmaciile comunitare în cadrul programelor naționale de sănătate, precum oncologie, diabet zaharat, transplant. Pacienții beneficiază în mod gratuit de medicamentele din programele naționale de sănătate – prin urmare, farmacia/unitatea medicală suportă cheltuiala integrală a tratamentului eliberat, iar când acestea nu dispun deloc de fonduri, viața bolnavilor poate fi în pericol, deoarece nu mai au acces gratuit la tratamentul necesar.

Potrivit legislației în vigoare, programele naționale de sănătate publică sunt finanțate de Ministerul Sănătății și de la bugetul de stat, iar de sănătate curative, așa cum este cel de oncologie, sunt finanțate din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, administrat de CNAS.

Sursă foto: Inquam Photos / George Călin