Președintele României a trimis, vineri, Parlamentului, spre reexaminare, Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 90/2018 privind unele măsuri pentru operaționalizarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție (SIIJ).

Klaus Iohannis arată că Secția a fost înființată prin modificarea legii privind organizarea judiciară, însă ulterior a fost adoptată OUG 90, care stabilește o serie de măsuri tranzitorii pentru operaționalizarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, criteriile referitoare la încadrarea procurorilor din cadrul SIIJ fiind modificate și completate prin diferite ordonanțe care se află în procedură legislativ. Ca atare, președintele apreciază că, „pentru respectarea principiilor clarității și previzibilității normelor juridice, se impune o abordare unitară din partea Parlamentului cu privire la aceste ordonanțe de urgență”.

„Față de cele arătate și față de domeniul de reglementare al legii supuse reexaminării, apreciem că se impune reanalizarea acesteia, prin corelare cu proiectele de acte normative aflate pe agenda Parlamentului, astfel încât să fie adoptată o reglementare unitară”, a transmis Administrația Prezidențială.

În cererea de reexaminare se face referire observațiile din raportul MCV și la opiniile Comisiei de la Veneția cu privire la modificările legilor justiției din prisma înființării și funcționării Secției Speciale.

„Considerăm că aceste documente ale organismelor europene, inclusiv rapoartele GRECO, nu pot fi ignorate de Parlamentul României”, transmite președintele.

În solicitare se face referire la decizia din 2006 a Comisiei Europene privind stabilirea MCV, hotărâre în care „Curtea a statuat că aderând la ordinea juridică a Uniunii Europene, România a acceptat ca, în domeniile în care competența exclusivă aparține Uniunii Europene, indiferent de tratatele internaționale pe care le-a încheiat, implementarea obligațiilor rezultate din acestea să fie supusă regulilor Uniunii Europene. În caz contrar, s-ar ajunge la situația nedorită ca, prin intermediul obligațiilor internaționale asumate bi sau multilateral, statul membru să afecteze grav competența Uniunii și, practic, să se substituie acesteia în domeniile menționate. Așadar, în aplicarea art. 148 alin. (2) și (4) din Constituție, România aplică cu bună-credință obligațiile rezultate din actul aderării, neinterferând cu competența exclusivă a Uniunii Europene, și, astfel cum a stabilit în jurisprudența sa, în virtutea clauzei de conformare cuprinse chiar în textul art. 148 din Constituție, România nu poate adopta un act normativ contrar obligațiilor la care s-a angajat în calitate de stat membru”.

Secția pentru investigarea infracțiunilor din Justiție este contestată de o mare parte din sistemul judiciar, considerând că este un mijloc de presiune la adresa judecătorilor și procurorilor.

Foto: Inquam Photos / George Călin

Share this...

Facebook

Twitter

Linkedin

Whatsapp