🇷🇴 Prezență vot alegeri prezidențiale

Combaterea corupției la nivel înalt și Direcția Națională Anticorupție au fost, în fiecare an, sub lupa Comisiei Europene. Instituția a notat evoluția DNA în rapoartele MCV, din 2007 încoace. Concluziile, însă, s-au schimbat în ultimele documente. Dacă în 2016, de pildă, experții europeni vorbeau despre ”bilanțul impresionant” al DNA, în raportul pe anul 2019, publicat marți, se remarcă ”un ușor regres”.

Începuturile / 2007: ,,Rezultate pozitive în anchete imparțiale”

În primul raport MCV, din anul 2007, Comisia Europeană notează capacitatea DNA de a aplica angajamentele pe tema urmăririi penale în dosarele de mare corupție.

,,DNA a continuat să îşi asume angajamentele privind urmărirea penală a cazurilor de corupţie la nivel înalt şi să îşi demonstreze capacitatea de a le pune în practică. Numărul şi profilul noilor anchete iniţiate de DNA în această perioadă au contribuit la obţinerea unor rezultate pozitive în domeniul anchetelor imparţiale în cazuri de corupţie la nivel înalt”, se arată în documentul din 2007.

Un deceniu mai târziu / 2017: ,,DNA, bilanț impresionant”

În ianuarie 2017, cu câteva zile înainte de adoptarea celebrei Ordonanțe 13, Comisia Europeană a publicat un raport MCV în care se vorbea despre realizările ,,impresionante” ale parchetului anticorupție.

,,Direcția Națională Anticorupție (DNA) și Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) au înregistrat un bilanț impresionant în ceea ce privește rezolvarea cazurilor de corupție la nivel mediu și înalt. Menținerea eforturilor instituțiilor judiciare care combat corupția la nivel înalt rămâne cel mai important semnal de consolidare a luptei anticorupție. DNA a constituit, de asemenea, un exemplu destul de bun în ceea ce privește raportarea, ceea ce arată un nivel înalt de deschidere și voință de analiză”, au notat experții europeni la vremea respectivă.

Declinul / Anticorupția, prinsă între acuzații, atacuri, demiteri, modificări legislative

Următoarele rapoarte MCV, începând cu cel publicat la finalul lui 2017 și ajungând până la cel de marți, au scos în evidență un ton din ce în ce mai rezervat cu privire la activitatea DNA. Experții europeni au luat în calcul atacurile la adresa instituției și modificările legislative promovate în Guvern și în Parlament. Concluzia din prezent: ,,se remarcă un ușor regres”.

Noiembrie 2017: ,,O evaluare pozitivă a progreselor realizate (…) se bazează pe o Direcție Națională Anticorupție independentă, care să fie în măsură să își desfășoare activitățile cu toate instrumentele pe care le are la dispoziție și să continue să înregistreze rezultate. În rapoartele anterioare, faptul că Direcția Națională Anticorupție a continuat să înregistreze rezultate în ciuda faptului că s-a confruntat cu o presiune puternică a fost menționat drept un semn de sustenabilitate. (…) În cazul apariției unor presiuni cu efecte negative asupraluptei împotriva corupției, Comisia s-ar putea vedea obligată să reevalueze această concluzie.”

Noiembrie 2018: ,,Direcția Națională Anticorupție (DNA) a constituit o țintă predilectă în ceea ce privește exercitarea unei presiuni de natură să aducă atingere independenței sale. Pe lângă criticile dure în spațiul public și în mass-media formulate de politicienii de rang înalt, faptul că atât în revocarea procurorului-șef în funcție al DNA, cât și în propunerea de numire a unui nou procuror-șef al DNA nu s-a ținut seama de avizul negativ al Consiliului Superior al Magistraturii a generat serioase îndoieli cu privire la acest proces (…). Ministrul justiției a lansat, de asemenea, procedurile de numire a unor noi adjuncți și șefi de sector, urmând aceeași procedură. De asemenea, legile justiției modificate dau naștere la potențiale dificultăți în ceea ce privește personalul, care ar putea fi nevoit să părăsească DNA. În luna octombrie, guvernul a adoptat o nouă ordonanță de urgență care ar modifica cerințele de vechime pentru procurorii DNA, ceea ce ar putea avea efecte negative suplimentare asupra capacității operaționale a DNA.”

2018 este anul în care Direcția Națională Anticorupție a rămas fără șeful numit. Obligat de CCR, președintele Klaus Iohannis a revocat-o pe Laura Codruța Kovesi, în urma demersului inițiat de ministrul Justiției de atunci, Tudorel Toader.

La scurt timp după ce a obținut demiterea lui Kovesi, Toader a declanșat procedura de numire a unui nou șef la DNA. Patru candidați s-au înscris în cursă: Marius Iacob, Florentina Mirică, Elena Grecu și Cristian Lazăr. Toader i-a respins pe toți, motivând că nu îndeplinesc condițiile: ,,În cadrul programului managerial sau pe parcursul interviului, nici un candidat nu a prezentat suficiente elemente de plan fundamentate pe o analiză a situației actuale care să permită, ulterior, un proces obiectiv şi transparent de evaluare a performanțelor manageriale”, potrivit comunicatului emis, atunci, de Ministerul Justiției.

Odată reluată procedura de Toader a apărut în scenă procuroarea Adina Florea, din Constanța. În proiectul care l-a convins pe ministru, ea a reluat o serie din criticile aduse de Tudorel Toader fostei conduceri a DNA. Cu aviz negativ din partea procurorilor CSM, Florea a fost respinsă de președintele Klaus Iohannis. Tudorel Toader a retrimis numele Adinei Florea la Cotroceni, însă s-a lovit de un nou refuz.

Așa se face că și acum, la aproape un an și jumătate de la revocarea lui Kovesi, în fruntea DNA se află tot un procuror-șef interimar.

Octombrie 2019: Incertitudine, vulnerabilitate, regres / DNA, pe linia de plutire

,,Deși bilanțul realizărilor în materie este în continuare pozitiv, există semne că presiunea continuă la care sunt supuse aceste instituții a avut un impact nefavorabil. Persoana numită la conducerea interimară a instituției a reușit să mențină activitatea DNA, însă caracterul temporar al numirilor interimare adaugă un element de incertitudine și vulnerabilitate”, se arată în raportul MCV pe anul 2019.

,,Deși bilanțul realizărilor este în continuare unul pozitiv, se remarcă un ușor regres”, au concluzionat experții europeni, cu privire la activitatea DNA și ÎCCJ.

DNA: Capacitatea instituției de a funcționa, afectată

Direcția Națională Anticorupție susține, într-o reacție ulterioară publicării ultimului raport MCV, că modificările legislative au afectat instituția.

,,Constatând că rezultatele activității în combaterea corupției la nivel înalt rămân solide, raportul remarcă însă semne că presiunea continuă la care au fost supuse instituțiile cheie în combaterea corupției, între care D.N.A., a avut un impact negativ. Un exemplu se referă la modificările aduse legilor justiției ce au inclus schimbări majore cu privire la cerințele de vechime, cu impact asupra capacității D.N.A. de a funcționa. (…) D.N.A. își exprimă convingerea că rolul său nu poate să fie desfășurat decât într-un context în care cadrul legislativ și de construcție instituțională garantează independența instituțiilor judiciare și eficiența combaterii corupției la nivel înalt”, se arată în reacția parchetului anticorupție.

Inquam Photos / Liviu Florin Albei

Share this...

Facebook

Twitter

Linkedin

Whatsapp