Document scurs de la Kremlin: Obiectivele Federației Ruse în Republica Moldova
Rise Moldova, împreună cu un consorțiu internațional de jurnalişti, a publicat miercuri, 15 martie, detalii dintr-un document al Kremlinului, elaborat în 2021, în care sunt prezentate obiectivele strategice ale Federației Ruse în Republica Moldova.
Documentul provine de la aceeași Direcție Prezidențială pentru Cooperare Transfrontalieră care a realizat o strategie similară privind planurile Rusiei de a anexa Republica Belarus. Strategia a fost elaborată în toamna lui 2021, la fel ca și strategia privind Bielorusia, cu contribuția Statului Major al Rusiei și al serviciilor speciale: FSB, SVR și GRU.
Strategia a fost construită pe trei sfere de influență: politică și militară, economică și umanitară.
Planul pe termen scurt
Pe termen scurt (până în 2022), Federația Rusă și-a propus să deschidă un consulat în UTA Găgăuzia, lucru care, însă, nu s-a întâmplat. Ideea deschiderii unui Consulat rus la Comrat este promovată de fostul șef de stat Igor Dodon încă din 2012. Pe atunci, Dodon era deputat în Parlament.
În 2021, un grup de inițiativă a început să adune semnături în susținerea acestei idei, argumentând că „mulți locuitori din Găgăuzia au cetățenia Federaţiei Ruse și merg în această țară pentru a câștiga bani. Mulţi cetăţeni din autonomie s-au căsătorit în Rusia, au afaceri acolo. Suntem legați de Rusia prin multe fire”.
Mihail Vlaheste președintele Consiliului de supraveghere al companiei publice Teleradio Găgăuzia (GRT) și unul dintre organizatorii mitingului împotriva creșterii prețurilor în vara lui 2022. Soția sa, Tatiana Vlah, deține 67% din compania Bakayan, inclusă în lista companiilor moldovenești cărora Rosselkhoznadzor le-a permis, în decembrie 2022, să exporte în Rusia, după ce în august a impus embargo tuturor producătorilor agricoli din dreapta Nistrului. Vlah a negat atunci orice legătură dintre obținerea dreptului de a exporta în Rusia și organizarea protestului.
Un alt obiectiv al Federației Ruse este „Contracararea colaborării Republicii Moldova cu NATO”, pe care și l-a propus să fie realizat până în 2025. Iar pe termen lung, adică până în 2030, Rusia vrea „formarea unei atitudini negative față de NATO în societatea moldovenească și în cercurile politice”. Anume acesta a fost unul dintre cele „10 obiective prioritare” promovate de Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) la alegerile parlamentare din februarie 2019: „Noi nu vom permite aderarea la NATO și vom realiza închiderea oficiului NATO din Chișinău”.
Obiectiv de contracarare a României
„Contracararea politicii expansioniste a României în Moldova” – obiectiv al Rusiei pe termen mediu – până în 2025. La aceleași alegeri din 2019, PSRM susținea că, în cazul în care va avea majoritate parlamentară, va interzice „partidele și mișcările unioniste”. Totodată, socialiștii promiteau că Republica Moldova va „obține statutul de membru deplin al Uniunii Economice Euroasiatice” (UEE). Obiectivul se regăsește și în strategia Federației Ruse.
Tot la capitolul obiective în sfera politică, militară, militaro-tehnică și în domeniul securității, Rusia vrea „lărgirea bazei electorale a forțelor politice din RM care pledează pentru relații constructive cu FR”, „crearea unor grupuri stabile pro-ruse de influență în mediul elitelor politice și economice moldovenești”, „dezvoltarea colaborării în domeniul politico-militar, inclusiv intensificarea contactelor ruso-moldovenești între forțele armate și instituțiile de menținere a ordinii” și „creșterea nivelului de participare a Republicii Moldova în activitățile CSI, inclusiv restabilirea participării reprezentanților moldoveni în toate formatele Comunității, precum și prin prisma UEE”.
ONG-uri pro-ruse, sprijin pentru biserică și statut special limbii ruse
Până în 2025, Rusia și-a propus să creeze în Republica Moldova o rețea de „ONG-uri care promovează dezvoltarea relațiilor ruso-moldovenești”, precum și să ofere „sprijin organizatoric, financiar, juridic și informațional pentru ONG-urile prietenoase cu Federația Rusă”. Un astfel de ONG a fondat în 2021 Igor Dodon.
Tot pe filiera umanitară, autorii planului au stabilit drept obiectiv „asigurarea că autorităţile moldoveneşti vor renunța la ideea de a elimina studierea limbii ruse în școli” și „reconfirmarea statutului de limbă de comunicare interetnică pentru limba rusă”. Problema statutului pentru limba rusă pe teritoriul Republicii Moldova se regăsește și în programele politice ale Partidului Socialiștilor și cel al Comuniștilor.
Tinerii sunt și ei în atenția Federației Ruse. Rusia își propune „să extindă oportunitățile pentru studenții moldoveni de a primi educație în limba rusă la distanță”, să majoreze cota alocată de „Guvernul Federației Ruse studenților din Republica Moldova pentru studii la universitățile din Rusia cu finanțare din buget”, dar și să creeze consorții între „instituții de învățământ superior din cele două țări”, să deschidă filiale ale universităților rusești și să dezvolte un program de schimb academic.
Strategia rușilor vizează și biserica. Potrivit planului, până în 2030 își propun să acorde sprijin „Bisericii Ortodoxe Ruse în apărarea intereselor Ortodoxiei canonice în Republica Moldova”.
Dependența de gaze rusești
„Menținerea volumului și cadrului legal pentru aprovizionarea cu gaze naturale rusești” e obiectivul cu care începe planul orientat spre sfera comercială și economică.
Obiectivul de extindere a „colaborării ruso-moldovenești în domeniile comercial și economice, dar și la nivelul relațiilor interregionale” e similar cu misiunea organizației conduse de Igor Dodon. „Uniunea de afaceri moldo-rusă” pledează pentru dezvoltarea relațiilor bilaterale în mediul de afaceri din R. Moldova și Federația Rusă.
Sursa foto: Inquam Photos
Comentarii