VIDEO Tensiuni la Chișinău: Comuniștii și socialiștii protestează pentru apărarea „limbii moldovenești”
Câteva zeci de simpatizanți ai Partidului Comuniștilor și Partidului Socialiștilor din Republica Moldova au protestat luni, 6 martie, în fața sediului Curții Constituționale din Chișinău împotriva înlocuirii în legislație, inclusiv în Constituție, a sintagmei de „limba moldovenească” cu limba română.
Printre cei care au luat cuvântul a fost și fostul președinte al Republicii Moldova, Vladimir Voronin, unul dintre principalii apologeți ai curentului „moldovenist”, prin care s-a încercat în mod fals acreditarea ideii că moldovenii nu ar fi români din punct de vedere etnic și ar vorbi o altă limbă.
„Cei care încalcă astăzi Constituția Republicii Moldova vor fi trași la răspundere pentru acest lucru. (…) Ei trebuie să iasă la referendum național”, a declarat Vladimir Voronin, în prezent deputat.
La rândul său, secretarul executiv al Partidului Socialiștilor, Vladimir Bătrîncea, cel care în trecut s-a făcut remarcat după ce rupt în Parlament harta României Mari, a cerut organizarea unui referendum.
„Oamenilor le aparține suveranitatea, simplu de tot. Nu poate un grup de deputați, chiar și dacă sunt deputați majoritari, nu pot decide în locul întregului popor și nu pot modifica Constituția așa cum este pe placul lor. Dacă există dorință de a modifica Constituția trebuie de întrebat cetățenii la un referendum și acest vot trebuie să fie confirmat în Parlamentul Republicii Moldova de 2/3 din deputați. Asta este legea și legea trebuie respectată întocmai”, a declarat Batrîncea.
Parlamentul Republicii Moldova a adoptat joi, 2 martie, în primă lectură, cu votul a 56 de deputați ai PAS, proiectul privind înlocuirea sintagmei de „limba moldovenească” cu limba română în toată legislația, inclusiv în Constituție.
În mod normal, în Republica Moldova, pentru modificarea constituției este nevoie este nevoie de votul a 67 de deputați, adică 2/3 din totalul de 101. Cu toate acestea, majoritatea PAS a folosit un tertip legislativ pentru a trece proiectul cu majoritate simplă
„Prezenta inițiativă legislativă nu constituie o inițiativă ordinară de modificare a Constituției, ci una tehnică, care rezultă din obligativitatea executării și/sau implementării actelor Curții Constituționale”, a adăugat deputata Veronica Roșca, una dintre autorii proiectului, potrivit Deschide.md.
Cum s-a ajuns aici
Oficial, Republica Moldova și-a dobândit independența la data de 27.08.1991. Primele decizii ale Parlamentului Republicii Moldova au fost în nota apropierii de România. Imn național a fost declarat „Deșteaptă-te, române!”, iar limba oficială a fost stabilită limba română. Mai mult, drapelul a fost declarat identic cu cel al României, „albastru, galben, roșu”.
În urma primelor alegeri libere din Republica Moldova, în anul 1994, la putere a ajuns o coaliție formată din partidul președintelui Mircea Snegur, Partidul Democrat Agrar din Moldova și Mișcarea „Unitate-Edinstvo”, formațiune creată de Kremlin cu complicitatea comuniștilor locali.
Primele măsuri au vizat componenta identitară în paralel cu eliberarea aparatului administrativ de adepții mișcării de redeșteptare națională. Noua majoritate parlamentară a adoptat la 29.06.1994 prima constituție a Republicii Moldova. La articolul 13 a fost introdusă sintagma de „limba moldovenească”. Mai mult, autorii au echivalat noțiunile de cetățenie cu cele legate de naționalitate. Astfel întâlnim formule de genul „poporul Republicii Moldova” sau „poporul moldovean”.
Apogeul minciunii
În anul 2003, în timp ce la putere se afla Vladimir Voronin, Vasile Stati a publicat așa-numit dicționar „moldovenesc – român” prin care a încercat să demonstreze că în România și Republica Moldova se vorbesc limbi diferite. Una dintre cele mai bune descrieri facută „dicționarului” a facut-o doamna Eugenia Bojoga, profesoară la Catedra de lingvistică generală şi semiotică a Facultăţii de litere a Universităţii „Babeş-Bolyai”.
Într-un articol scris pentru revista Contrafort, a remarcat că „dicționarul” este practic inutilizabil, neavând cuvinte folosite în mod curent în Republica Moldova. În schimb, pentru a aduce cât mai multe intrări, Stati a adăugat și diverse diminutive sau derivate ale cuvintelor. Alți autori au remarcat că practic „dicționarul” nu conține niciunul dintre cuvintele pe care Stati le-a folosit în partea de introducere.
Curtea Constituțională a tranșat problema
Abia în decembrie 2013, în urma unor sesizări depuse de deputații unioniști, Curtea Constituţională a Republicii Moldova a conferint statut de normă constituţională Declaraţiei de Independenţă a ţării, adoptată în 1991, în care limba română este proclamată limbă de stat.
„Declaraţia de Independenţă constituie fundamentul juridic şi politic al Constituţiei, astfel încât nici o prevedere a acesteia din urmă nu poate depăşi cadrul Declaraţiei de Independenţă. Astfel, Curtea a conchis că, în cazul existenţei unor divergenţe între textul Declaraţiei de Independenţă şi textul Constituţiei, textul constituţional primar al Declaraţiei de Independenţă prevalează”, se menţionează în Hotărârea Curţii Constituţionale.
Comentarii