Proiect care viza digitalizarea profesiei de avocat, retras după o avalanșă de critici / Argumentele pro și contra platformei E-UNBR

Daniel Fenechiu a retras luni, 20 februarie, un proiect care viza digitalizarea profesiei de avocat, dar care a stârnit nemulțumiri în rândul unei părți a corpului de avocați. Deși inițiatorii Legii susțineau că platforma, odată implementată, va aduce mai multe beneficii, precum reducerea consumului de hârtie sau simplificarea activității avocațiale, au fost ridicate semne de întrebare în legătură cu confidențialitatea informațiilor transmise între avocați și clienți.

Confruntat cu mai multe critici din partea breslei, avocatul și liderul senatorilor PNL, Daniel Fenechiu, a anunțat că a depus cererea de retragere a proiectului.

„Dupa ce Biroul Permanent va lua act de cerere propunerea va fi retrasa si arhivata”, a scris Daniel Fenechiu, pe Facebook.

Ce viza proiectul pentru digitalizarea profesiei de avocat

Peste 20 de parlamentari PSD și PNL au semnat proiectul de Lege depus de Fenechiu, privind „serviciile profesionale întocmite de avocat în format electronic”, ce se afla pe masa Guvernului și al Consiliului Superior al Magistraturii pentru formularea unui punct de vedere.

Potrivit liderului senatorilor PNL, „logica propunerii legislative” a fost elaborată de un grup format din 4 avocați – decanul Baroului Timiș (Sergiu Stănilă), prodecanul Baroului Brăila (Aurelian Iordan), decanul Baroului Sibiu (Alexandru Suciu) și un consilier al UNBR (Sergiu Capisizu) și de o echipă a Ministerului Cercetării și Digitalizării.

Era urmărită, astfel, crearea unei platforme „E-UNBR”, care le-ar fi permis avocaților, de la distanță, să aibă consultații cu clienții, să participe la negocieri și să încheie contracte, să-și reprezinte clienții în fața instanțelor și a organelor de urmărire penală, să-și reprezinte clienții în fața autorităților publice și să aibă activități de mediere.

Avocații mai puteau prin intermediul platformei să adreseze cereri instituțiilor și autorităților publice, să depună actele de procedură și să participe la ședințe sau la audieri la distanță, să efectueze operațiuni de cadastru și publicitate imobiliară, să obțină certificate de atestare fiscală, să obțină certificate de cazier judiciar sau să efectueze „orice altă activitate profesională desfășurată în condițiile legii”.

Securitatea cibernetică putea fi asigurată de SRI, la solicitarea UNBR

În schimb, prevederile care au generat critici aveau legătură cu modul de gestionare a platformei.

La modul general, platforma urma să fie administrată și gestionată de Uniunea Națională a Barourilor din România (UNBR).

Arhiva electronică, pe care erau stocate toate documentele întocmite sau depuse în platformă, trebuia înființată tot de UNBR, dar cu avizele Arhivelor Naționale și Agenției pentru Digitalizarea României (gestionată de Guvern), și este catalogată în Lege drept „de interes public”.

În Lege era prevăzut că securitatea cibernetică „poate fi asigurată gratuit, la cererea UNBR”, de către Serviciul Român de Informații, iar condițiile vor fi stabilite prin convenție între UNBR și SRI.

De altfel, „sistemul de comunicații al portalului E-UNBR cu autoritățile și instituțiile publice, precum și cu instanțele și parchetele poate fi asigurat gratuit, la cererea UNBR, de către Serviciul de Telecomunicații Speciale”, potrivit proiectului citat.

„Deși opțională asigurarea securității cibernetice a sistemului de către SRI, aceasta este gratuită. Cum auditurile de securitate în sistem privat costă, de la opțional, bănuiesc că se va vota să se lucreze cu furnizorul gratuit, adică SRI”, a transmis avocatul Silvia Uscov, pe Facebook, în urmă cu două zile.

Confidențialitatea avocat-client, sub semnul întrebării

Avocații care critică proiectul consideră că punea sub semnul întrebării unul dintre cele mai importante principii ale meseriei, anume confidențialitatea informațiilor transmise clienților și viceversa.

Concret, era criticată tocmai implicarea Serviciilor – SRI și STS – în gestionarea platformei.

Chiar dacă, teoretic, cine gestionează securitatea cibernetică nu are voie să consulte documentele încărcate, totuşi, există acces la toată infrastructura din spatele platformei, a explicat un expert în domeniul cibernetic, consultat de Main News.

Cristian Ene a amintit de deciziile Curții Constituționale a României (CCR) privind colaborarea ofițerilor de informații cu procurorii.

„Datorită acestei neîncrederi, exista riscul de vulnerabilitate a sistemului electronic sau, de asemenea, există riscul de a se scurge informațiile transmise de la avocat la client, prin faptul că această platformă poartă managementul executat de către SRI sau STS”, a explicat și avocatul Cristian Ene, într-o declarație acordată Main News.

Avocatul consideră că securitatea cibernetică a platformei și comunicarea între platformă și autorități sau instanțe puteau fi realizate de sisteme independente.

„Considerăm că poate fi un proiect prin care să se realizeze o dezbatere publică și care să ofere o confidențialitate totală, indiferent de modalitatea de comunicare dintre avocat și client. Cât nu am securitate deplină în informația transmisă de la client la avocat și de la avocat la client, trebuie să luăm toate măsurile astfel încât această modalitate să fie securizată”, a adăugat Cristian Ene.

În urmă cu 2 zile, avocata Silvia Uscov a precizat că, din acest punct de vedere, proiectul ar fi trebuit „să revolte nu numai avocații, ci și orice cetățean” și a mai explicat că, dacă era adoptat, sancționa practicarea profesiei la distanță, altfel decât prin intermediul E-UNBR.

„UNBR are doar rolul de a apăra avocații față de imixtiunea în desfășurarea independentă a profesiei de către orice avocat și de a facilita un dialog, o inițiativă legislativă, un serviciu. Nu are dreptul de a afecta drepturile și libertățile fundamentale ale cetățeanului și nici dreptul avocatului de a-și desfășura activitatea liber și independent”, a scris Silvia Uscov, sâmbătă, pe Facebook, promovând o petiție prin care mai mulți avocați cer retragerea proiectului legislativ.

Daniel Fenechiu: Vreți să avem o lege modernă?

Liderul senatorilor PNL, avocat la origini, Daniel Fenechiu, a apărat inițiativa legislativă și susține că inițiatorii proiectului nu și-au dorit să afecteze confidențialitatea relației avocat-client sau să monopolizeze comunicarea avocat-client.

„Inițiativa prevede digitalizarea activității avocaților și urmărește simplificarea procedurilor de lucru din mod tradițional într-unul digitalizat, facilitarea accesului digital al avocaților privind procedurile administrative specifice, cât și accesul acestora la bazele de date ale administrațiilor sau instituțiilor publice în vederea soluționării cauzelor într-un manieră mai rapidă și eficientă”, explica Daniel Fenechiu, pe 13 februarie.

Totodată, Fenechiu a numit criticii proiectului drept „un grup etern de negativiști aflați în primă campanie electorală”.

„Am arătat că, fiind un proiect pilot, primul, cu siguranță are lacune, erori și formulări discutabile sau interpretabile… Am explicat că nu vom legifera proiectul decât dacă, urmare dezbaterii publice și convenirii unei forme prietenoase și agreate de majoritatea confraților, va fi adoptat de CUNBR de la Craiova din 17-18 martie. 

Am rugat confrații cu experiența și idei să ne facă propuneri pe text și nu respingeri generale gen “ e neconstituțional”, “încalcă secretul profesional”, “ violează confidențialitatea avocat- client”, “ desființează profesia”.. Concret”, a scris Fenechiu, duminică, pe Facebook.

Potrivit Expunerii de Motive, obiectivele proiectului de lege erau „dezvoltarea digitală a activității avocațiale, desfășurarea activităților avocațiale în mediul digital, în aceleași condiții de siguranță ca și în mediul tradițional” sau „instituirea de măsuri și proceduri de lucru necesare pentru operațiunile avocațiale digitalizate, simplificate și sigure”.

„Implementarea unui cadru legal coerent care să reglementeze transpunerea activității avocațiale în mediul digital prin sisteme sigure, conform normelor și standardelor de securitate și confidențialitate, care să permită avocatului atât sistematizarea proceselor premergătoare, desfășurarea unor proceduri și întocmirea unor acte electronice, cât și centralizarea, salvarea și arhivarea electronică a tuturor acestor operațiuni, ar contribui nu numai la simplificarea și securizarea activității avocațiale, ci și la înlăturarea muncii manuale și a suprapunerii muncii avocatului și a personalului auxiliar din cadrul formelor de exercitare a profesiei”, se mai arăta în expunerea de motive.

Sursă foto: Inquam Photos / Octav Ganea