Poate face față Republica Moldova amenințării Federației Ruse? Ileana Racheru, expert în spațiul ex-sovietic: Serviciile secrete rusești nu sunt atotputernice – INTERVIU
Chiar dacă din punct de vedere formal și-a dobândit independența în anul 1991, Republica Moldova a continuat fie considerată ca parte a zonei sale de influență de către Federația Rusă, care a știut să profite de pârghiile rămase din vremea URSS pentru a potoli la Chișinău orice avânt real spre vest. Rezistența admirabilă a Ucrainei în fața agresiunii rusești schimbat însă radical datele problemei. Realitățile geografice ne arată că Federația Rusă nu își poate utiliza forța militară pentru a ataca Republica Moldova fără ca înainte să treacă de Ucraina, scenariu puțin probabil în acest moment.
Chiar și în aceste condiții, Federația Rusă nu pare dispusă să dea drumul din „îmbrățișare” Republicii Moldova și să îi lase pe basarabeni să își aleagă singuri destinul. Șantajul energetic, provocările din regiunea transnistreană, aflată sub ocupație rusă, și încercările de destabilizare a guvernării pro-europene de la Chișinău prin intermediul unor așa-zise proteste ne-au arătat foarte clar până acum intențiile Kremlinului. Însă asta nu pare a fi tot. În această săptămână președintele Maia Sandu a vorbit chiar despre un plan rusesc pentru o lovitură de stat. Cât de puternică este această amenințare, care sunt pârghiile Kremlinului la Chișinău și cât de rezilient este statul Republica Moldova din acest punct de vedere am încercat să aflăm într-o discuție cu Ileana Racheru, doctor în științe politice și director în cadrul Institutului Diplomatic Român.
Redăm interviul acordat de Ileana Racheru pentru Main News:
MN: Ținând cont de informațiile făcute publice de doamna Maia Sandu privind o tentativă de lovitură de stat pusă la cale de Kremlin, cât de puternică credeți că este amenințarea?
IR: Republica Moldova a fost întotdeauna o țintă a acțiunilor serviciilor secrete rusești, care s-au folosit de agenți din Rusia sau de localnici. Au fost infiltrate instituții, organizații de presa, societate civila sau partide politice. Presa a dezvăluit ca însuși ex-președintele Dodon, chiar atunci când se afla în funcție comunica sub pseudonimul Kremlinovici cu serviciile secrete de la Moscova. Le transmitea acestora informații despre activitățile și pozițiile pe care le avea în calitate de președinte. Rusia a acționat atât pentru răsturnarea prin mișcări de strada a unor regimuri politice pro-europene, cat și pentru aducerea la putere a unor partide/candidați pro-ruși. A trimis la Chisinau politehnologi, agenți sub acoperire( deconspirați de presa) sau propagandiști cunoscuți. Presiunile la adresa Republicii Moldova au fost mai mari în 2022, sub amenințarea cu invadarea de către reprezentanți ai armatei ruse, in contextul războiului și a acțiunilor subversive ale unor oligarhi fugari.
MN: Ce credeți că urmărește Kremlin-ul printr-un asemenea plan?
IR: În martie 2022 a urmărit, probabil, instaurarea unei administrații militare, dar nu a reușit pentru ca armata ucraineana a rezistat și rușii nu au cucerit Mikolaeiv și Odesa. In toamna aceluiași an a încercat prin protestele finanțate de Șor sa destabilizeze regimul pro-european. În 2023 va încerca să susțină partidele pro-ruse sau proxy la alegerile locale. Dar, cel mai bun scenariu pentru Rusia nu este neapărat unul în care la putere se afla partide pro-ruse, ci unul pro-european, care consolidează schemele de corupție și susține mafia pe bani în timp ce mimează integrarea europeana.
MN: Care sunt principalii pioni din Republica Moldova pe care s-ar putea baza Kremlinul?
IR: Oligarhii fugari: Vladimir Plahotniuc, Ilan Sor, Veaceslav Platon. Apoi sunt partidele BECS, Partidul Sor, Mișcarea Alternativa Națională. BECS are discurs „clasic” pro-rus cu teme geopolitice, Partidul Sor este populist , Alternativa Nationala încearcă sa susțină cauza pro-europeana. Ultima este creația primarului Chișinăului, Ivan Ceban, care încearcă sa se reconvertească ca cauza pro-europeana, după ce a fost in doua partide pro-ruse. La acestea se va adăuga si un partid proxy al mediilor filo-ruse/serviciilor rusești care va susține cauza unirii cu România.
MN: Având în vedere sondajele de opinie potrivit cărora forțele politice pro-ruse ar putea aduna majoritatea în viitorul legislativ, de ce credeți că Kremlinul ar fi înclinat să pună în aplicare un scenariu violent de preluare a puterii?
IR: Cred ca scenariul despre care a vorbit Maia Sandu era pentru 2022.
Maia Sandu are încă capital de încredere, a performat foarte bine în politica externa în condițiile suprapunerii mai multor crize( de securitate, energetică, a refugiaților, cu o inflație de aproximativ 30%). Nu se știe ce va fi în 2024( următorul scrutin prezidențial) și 2025(alegeri parlamentare).
MN: Dispune Republica Moldova de capabilitățile necesare pentru a se apăra?
IR: Nu. Dar, momentan nu sunt perspective ca frontul războiului sa se apropie de granițele sale și are avantajul unei guvernări pro-europene).
MN: Care sunt în acest moment principalele vulnerabilități ale Republicii Moldova?
IR: Lipsa reformelor în justiție și in instituții, o armata aproape nefuncționala, neutralitatea.
MN: Care credeți că ar trebui să fie răspunsul României în eventualitatea în care planul denunțat de doamna Maia Sandu ar fi pus în aplicare?
IR: Nu cred ca un astfel de plan va reuși. Serviciile secrete rusești nu sunt atotputernice. Faptul ca am enumerat mai devreme diverse acțiuni ale acestora, care sunt cunoscute din presa spune mult despre competentele lor. Să nu uitam ca acel Departamentul de informații al Direcției V din FSB , care se ocupa si de Republica Moldova a anticipat total greșit ca armata rusa va ocupa Kievul în câteva zile.
Ileana Racheru este doctor în științe politice, Universitatea din București și expert în evoluții politice și de securitate în spațiul ex-sovietic.
Sursa foto: Inquam Photos / Inquam Photos
Comentarii