Noul CSM, Codurile penale și numirile la vârful parchetelor – Principalele obiective în domeniul Justiției pentru anul 2023
Anul 2022 a adus rezultate pozitive pentru România pe plan european, după ce a fost ridicat Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV), instituit în momentul în care țara noastră a aderat în UE, și înlocuit cu mecanismul Rule of Law, ce urmărește modul în care statul de drept este respectat în țările europene. Desființarea „Secției Speciale”, Legile Justiției, care au intrat recent în vigoare, alegerile pentru componența noului Consiliu Superior al Magistraturii (CSM), dar și dezbaterile referitoare la pensiile magistraților au fost, la rândul lor, subiecte dezbătute intens în spațiul public.
Anul 2023 va aduce, astfel, noi dezbateri în sistemul judiciar din România. Un prim punct este Legea care tocmai a fost aprobată de Guvern, prin care se urmărește reformarea „pensiilor speciale” și care va intra în Parlament la începutul anului.
Potrivit proiectului, pensia magistraților va fi calculată ca fiind 80% din media indemnizaților brute lunare și sporurile cu caracter permanent aferente oricăror 12 luni consecutive din ultimii 10 ani de activitate. Totodată, în baza de calcul nu vor mai fi incluse sumele primite cu titlu de prime, premii, decontări, restituiri de drepturi salariale aferente altei perioade, diurne sau oricare alte drepturi care nu au un caracter permanent.
De asemenea, cuantumul pensiei nete nu poate fi mai mare decât media veniturilor nete aferente bazei de calcul. Până acum calculul se făcea ținând cont de indemnizația de încadrare brută lunară și sporurile avute în ultima lună, ceea ce a general numeroase anomalii. În termen de șase luni de la intrarea în vigoare, pensiile aflate în plată vor fi recalculate potrivit noilor reglementări, dar vechimea de 25 de ani va fi neschimbată.
Codurile penale
Între Crăciun și Revelion, Guvernul a adoptat un proiect de lege care cuprinde câteva zeci de modificări la Codul Penal și Codul de procedură penală, având în vedere mai multe decizii pronunțate de Curtea Constituțională în ultimii ani. Definiția abuzului în serviciu a fost modificată iar înregistrările făcute de Serviciul Român de Informații vor putea fi folosite în procesele penale, în anumite condiții. Mai multe detalii aici.
Procedura de selecție pentru șefia marilor parchete
O altă temă importantă pe care Ministerul Justiției ar urma să o rezolve în prima parte a anului 2023, până în momentul în care instituția va fi preluată de un reprezentat al PSD, este procedura de selecție pentru procurorii cu funcții de conducere la DNA, DIICOT și Parchetul General.
Mandatele lui Crin Bologa, procuror-șef al DNA și al Gabrielei Scutea, procurorul general al României, urmează să expire la începutul anului viitor, în februarie. Procedura a fost lansată la finalul anului și ar urma să fie finalizată în 27 februarie. Detalii, aici.
În plus, Ministerul Justiției a demarat și procedura de selecție pentru funcția de procuror-șef al DIICOT, ocupată interimar de Oana Pâțu din 2020. Procedura ar urma sa fie finalizată pe 1 martie 2023.
Intră în scenă noul CSM
După ce, pe parcursul anului 2022, au fost organizate alegeri interne pentru noul Consiliu al Magistraturii, cei 16 noi membri urmează să își preia mandatul, ce va fi în vigoare până în 2029, în luna ianuarie.
Componența noii Secții pentru Judecători –
- Daniel Grădinaru, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
- Denisa-Angelica Stănişor, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
- Liviu Gheorghe Odagiu , Curtea de Apel Alba Iulia
- Elena Raluca Costache, Curtea de Apel Bucureşti
- Ramona Grațiela Milu, Curtea de Apel Braşov
- Mihaela-Laura Radu, Tribunalul Bucureşti
- Narcis Erculescu, Tribunalul Dâmboviţa
- Claudiu-Marian Drăgușin Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti
- Alin-Vasile Ene, Judecătoria Ploiești
Componența Secției pentru Procurori:
- Daniel-Constantin Horodniceanu, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
- Emilia Ion, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti
- Bogdan Silviu Staicu, Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti
- Claudiu Constantin Sandu, Parchetul de pe lângă Tribunalul Braşov
- Marioara Cătălina Sîntion, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti
Reprezentanți ai societății civile: Fănel Mihalcea și Ioan Sas.
„În toate discuțiile pe care le-am purtat la Consiliul Justiție și Afaceri Interne, în Consiliul Afaceri Generale, unde s-a discutat Rule of Law, s-a subliniat faptul că, de acum încolo, CSM are un rol esențial. Legile Justiției au mai făcut un pas spre autoguvernarea justiției, e vorba de transferul bugetelor, sunt niște atribuții care s-au armonizat. Speranțe mari și răspunderi mari pentru noul CSM”, a transmis Cătălin Predoiu, ministrul Justiției, la finalul anului.
Totodată, ministrul Justiției a subliniat că va fi „atent” la eficiența sistemului post-SIIJ, după ce, pe parcursul anului 2022, fosta Secție pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție a desființată, iar atribuțiile de anchetare a magistraților au fost preluate de procurori din Parchetul General.
Sursă foto: Inquam Photos / Octav Ganea
Comentarii