12 noi contracte de finanțare prin PNRR pentru renovarea clădirilor, semnate la Guvern UPDATE
UPDATE Primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, a salutat prezența prim-ministrului Nicolae Ciucă la ceremonia de semnare a celor 12 noi contracte de finanțare prin PNRR renovarea energetică și consolidarea seismică a unor clădiri, între care și corpurile A și B ale Maternității Bucur.
„Apreciez în mod deosebit prezența prim-ministrului Nicolae Ciucă la ceremonia de semnare a unor contracte finanțate prin componenta <<Valul Renovării>> din PNRR.
Implicarea premierului dovedește încă o dată cât de important este pentru modernizarea României acest program care vizează consolidarea școlilor, spitalelor, instituțiilor publice și eficientizarea energetică a clădirilor”, a scris Nicușor Dan într-o postare pe Facebook.
Știrea inițială
Au fost semnate 12 noi contracte de finanțare din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în cadrul apelului de proiecte „Valul renovării”, luni, 7 noiembrie. Cele mai mari proiecte de investiții au fost semnate de Primăria Sectorului 4 al Capitalei și de Primăria Municipiului Buzău, se arată într-un comunicat de presă al Ministerului Dezvoltării.
Este vorba despre 12 contracte de finanțare încheiate între autorități publice locale și Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, în valoare de peste 1,4 miliarde lei. Acestea vizează renovarea energetică și consolidarea seismică a unor clădiri publice, dar și rezidențiale.
Contractele de finanțare semnate vizează:
- renovarea energetică moderată a 78 de blocuri de locuințe pentru comunități expuse riscului de sărăcie și excluziune socială din sectorul 4 al municipiului București – 529 milioane lei;
- renovarea integrată a 30 de blocuri de locuințe din municipiul Buzău – 461 milioane lei;
- renovarea energetică a mai multor clădiri rezidențiale multifamiliale din orașul Podu Iloaiei, județul Iași – 59 milioane lei;
- renovarea energetică a mai multor clădirilor rezidențiale multifamiliale din orașul Oravița, județul Caraș Severin – 56 milioane lei;
- creșterea eficienței energetice la locuințele colective din municipiul Caracal, județul Olt – 56 milioane lei;
- îmbunătățirea eficienței energetice a blocurilor de locuințe Bistrița 17 din municipiul Bistrița – 50 milioane lei;
- renovarea integrată (consolidare seismică și renovare energetică moderată) a corpurilor A și B ale Maternității Bucur din municipiul București – 42 milioane lei;
- renovarea energetică a 2 blocuri de locuințe din orașul Sovata, județul Mureș, pentru tranziția către un fond construit rezilient și verde – 6 milioane lei;
- reabilitarea termică pentru creșterea eficienței energetice la Spitalul județean de urgență Slatina, pavilionul materno-infantil – 38 milioane lei;
- creșterea eficienței energetice a Colegiului Tehnic „Gheorghe Cartianu” din municipiul Piatra Neamț – 34 milioane lei;
- creșterea eficienței energetice a blocurilor de locuințe din municipiul Cluj-Napoca – 33 milioane lei;
- renovarea energetică a unor clădiri rezidențiale din municipiul Craiova – 33 milioane lei.
„Îi îndemn pe reprezentanții autorităților locale să rămână aproape de Ministerul Dezvoltării și să colaboreze pentru implementarea proiectelor finanțate prin Valul Renovării, prin care România are șansa să investească peste 5,5 miliarde de euro pentru renovarea, modernizarea și creșterea eficienței energetice, într-o perioadă în care criza ne arată cât este de important fiecare gest menit să ducă la un consum cumpătat al energiei. (…) Îndeplinirea țintelor și jaloanelor asumate a permis plata primei tranșe de finanțare care, alături de prefinanțarea obținută, înseamnă fonduri de 6,35 miliarde de euro pentru România”, a declarat prim-ministrul Nicolae Ciucă, la reuniunea Comitetul Interministerial de Coordonare a PNRR, la Palatul Victoria.
Apelul de proiecte „Valul Renovării”
Parte a Panului Național de Redresare și Reziliență, Programul „Valul renovării” vizează modernizarea clădirilor deja construite în țara noastră. Pentru clădirile selectate se vor realiza, astfel, lucrări de îmbunătățire a eficienței energetice și a consolidării seismice.
„Prin intermediul componentei C5 – Valul Renovării se va urmări îmbunătățirea fondului construit printr-o abordare integrată a eficienței energetice, a consolidării seismice, a reducerii riscului la incendiu și a tranziției către clădiri verzi și inteligente, conferind respectul cuvenit pentru estetică și calitatea arhitecturală a acestuia, dezvoltarea unor mecanisme adecvate de monitorizare a performanțelor fondului construit și asigurarea capacității tehnice pentru implementarea investițiilor”, se arată în PNRR.
Potrivit unei directive la nivel european, statele membre trebuie să își concentreze eforturile comune pentru a contribui la obiectivul de zero emisii de gaze cu efect de seră până în 2050. În acest sens, unul dintre domeniile ce necesită acțiuni este renovarea și consolidarea clădirilor, ele fiind responsabile pentru aproximativ 40% din consumul total de energie al UE și pentru 36% din emisiile de gaze cu efect de seră.
Dacă la nivel european segmentul clădirilor și al serviciilor reprezintă 40% din consumul total de energie din UE, în România procentul se ridică la 45% în sectorul gospodăriilor și în sectorul terțiar (birouri, spații comerciale și alte clădiri nerezidențiale).
România deține un fond construit îmbătrânit, care necesită lucrări de renovare energetică și consolidare seismică, cu accent pe intervenții care să asigure atât creșterea performanței energetice, cât și stabilitatea structurală și funcțională, din perspectiva unei abordări integrate care să asigure tranziția către un parc imobiliar verde și rezilient, ce conservă valorile culturale și care să conducă la obiectivele de reducere a consumului de energie.
Obiective „Valul Renovării”, asumat de Guvern prin PNRR:
- 1. Asigurarea rezilienței și sustenabilității fondului construit prin abordarea integrată a eficienței energetice, a consolidării seismice, a reducerii riscului la incendiu, ameliorarea calității aerului interior și tranziția spre clădiri inteligente.
- 2. Asigurarea cadrului strategic și de reglementare tehnică, actualizat pentru proiectarea și realizarea de construcții verzi și reziliente.
- 3. Monitorizarea performanțelor fondului construit și fundamentarea politicilor pe evidențe prin realizarea registrului digital al clădirilor și implementarea treptată a pașaportului energetic al clădirilor.
- 4. Asigurarea forței de muncă specializată pentru clădiri verzi și inteligente.
- 5. Introducerea practicilor de economie circulară în construcții.
Sursa foto: Facebook / Nicușor Dan
Comentarii