Ministerul Sănătății va înființa un post de responsabil cu asistența religioasă creștin-ortodoxă în spitale
Patriarhia Română și Ministerul Sănătății au semnat marți, 25 octombrie, un Protocol pentru desfășurarea activităților de asistență religioasă creștin-ortodoxă în spitalele subordonate instituției, potrivit unui comunicat transmis de reprezentanții Bisericii Ortodoxe Române.
„Scopul acestui protocol, care actualizează și completează pe cele din anii 1995 și 2008, este reglementarea activității de asistență religioasă creștin-ortodoxă din unitățile sanitare aflate în subordinea Ministerului Sănătății, precum și colaborarea dintre cele două instituții în domeniul asistenței medicale integrate cu domeniul asistenței sociale și religioase”, se arată în comunicatul citat.
Potrivit protocolului, preotul de spital săvârșește servicii religioase, cu acordul conducerii unității sanitare, vizitează bolnavii din unitatea în care își desfășoară activitatea, întreține convorbiri duhovnicești cu bolnavii și rudele acestora, asigură servicii religioase în caz de urgență, „cultivă și păstrează o atmosferă religioasă echilibrată”, acordă asistență religioasă salariaților spitalului și săvârșește slujbe speciale, precum înmormântarea decedaților abandonați sau fără familie sau botezul copiilor în pericol de moarte.
Reprezentanții Patriarhiei și ai Ministerului Sănătății au mai căzut de acord să înființeze un post de responsabil cu activitatea de asistență religioasă în cadrul Ministerului Sănătății, argumentând că „numărul preoților ortodocși care activează în unitățile sanitare depășește 250”.
Astfel, persoana care va ocupa postul va fi numită și plătită de Ministerul Sănătății. Funcții asemănătoare există și la nivelul Ministerelor de Interne și al Apărării.
Concret, potrivit protocolului, Ministerul Sănătății și Patriarhia vor numi două persoane responsabile de cooperarea dintre cele două instituții.
„Responsabilii ambelor părți vor prezenta un raport anual comun al activităților desfășurate în cadrul parteneriatului”, se mai arată în protocolul citat.
Cele două instituții s-au mai angajat să promoveze un stil de viață sănătos „prin educație pentru sănătate și educație religioasă”, evitarea consumului de produse care dăunează sănătății (tutun, alcool, droguri sau alimente și băuturi cu impact negativ asupra sănătății), educarea familiei în conștientizarea rolului copilului în sănătatea familiei și a societății și îmbunătățirea accesului la servicii de asistență medicală primară.
Sursă foto: Inquam Photos / Alexandru Busca
Comentarii