Adrian Năstase a pierdut la CEDO procesul cu statul român privind condamnarea în dosarul „Zambaccian”
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a declarat joi, 29 septembrie, în unanimitate, inadmisibile cererile depuse în cauza Năstase împotriva României, decizia fiind definitivă, potrivit unui comunicat al tribunalului.
Cazul se referă la dosarul „Zambaccian”, în care Adrian Nastase a fost condamnat definitiv la patru ani de închisoare fiind găsit vinovat, alături de soția sa, Daniela Năstase, că, în perioada 2002 – 2004, a importat ilegal mărfuri în România pentru uz propriu prin intermediul companiilor conduse de înalți funcționali guvernamentali, în perioada în care Adrian Năstase deţinea funcţia de prim-ministru.
Fostul premier a atacat la CEDO decizia de condamnare, dar Curtea a ajuns la concluzia că plângerile reclamanţilor au fost „în mod evident neîntemeiate”, constatând următoarele:
- Camera de cinci judecători ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a fost constituită conform normelor interne şi aplicarea lor nu a avut consecinţe care ar fi putut fi incompatibile cu scopul şi obiectul dreptului la „un tribunal legal” în cadrul înţelesului dat de Convenţia Europeană privind Drepturile Omului;
- Dubiile reclamanţilor legate de imparţialitatea completului de judecată care a judecat apelul nu au avut justificări nici subiective, nici obiective;
- Cerinţele unui proces corect nu au necesitat o nouă examinare a tuturor martorilor care nu fuseseră examinaţi de completul care a judecat apelul, astfel că principiul nemijlocirii nu fusese subminat;
- Nu a existat nicio încălcare a articolului 6 (dreptul la un proces corect) al Convenţiei, cu privire la presupusa utilizare a atragerii în capcană de către poliţie;
- În final, statul reclamat nu şi-a încălcat obligaţiile ce îi revin conform articolului 34 (dreptul la solicitare individuală) sau 38 (examinarea contradictorie a cauzei) al Convenţiei.
Context
Fostul prim-ministru, Adrian Năstase, este condamnat în două dosare de corupție
În iunie 2012, fostul prim-ministru a fost condamnat definitiv la doi ani de închisoare cu executare în dosarul „Trofeul Calității”, în care a fost găsit vinovat de folosirea influenței de strângerea de fonduri pentru campania electorală din 2004, când a candidat pentru președinție.
În ianuarie 2014, Adrian Nastase a fost condamnat definitiv, pentru a doua oară, la patru ani de închisoare în dosarul „Zambaccian”, în care a fost găsit vinovat că, în perioada 2002 – 2004, în calitate de premier, ar fi primit în mod direct şi prin intermediul soţiei sale, Dana Năstase, mită în valoare de aproximativ 630.000 euro.
Năstase a susținut că modul de constituire a completului de judecată a fost ilegal și că dosarul Zambaccian au fost plantate probe.
„Condamnarea mea in 2012 ca si cea din 2014, au avut obiective politice cunoscute. Poate ar trebui să reamintesc, din când in când, felul in care am fost condamnat prin „rationamente logico-juridice” si in lipsa unor probe directe in Dosarul afiselor electorale, cu cei 971 de martori ai DNA. Sau condamnarea in dosarul Zambaccian cu probe – corpuri delicte care includeau bancnote ce au fuseseră tipărite ulterior de Trezoreria americană. Chiar si Băsescu, somat de clientii săi politici (cunoscutii „intelectuali”) să-mi retragă decoratia (legea oferă presedintelui POSIBILITATEA de retragere a ordinului) a preferat să spună „Năstase a fost condamnat pentru o găinărie (stia el ce spune). Năstase nu si-a vândut tara. Electoratul iti poate ierta asta”, a scris Adrian Năstase, pe blogul său, în 2019, după ce Klaus Iohannis i-a retras decorația Steaua României în grad de Mare Cruce.
Foto: Inquam Photos / Bogdan Buda
Comentarii