Austria a fost de acord cu propunerea Comisiei Europene de a prelungi până la sfârșitul anului 2023 utilizarea pentru producția agricolă a terenurilor lăsate în paragină (câmpuri arate și lăsate neînsămânțate timp de un an).

În același timp, ministrul german al agriculturii, Cem Özdemir, a propus să li se permită fermierilor să folosească o mai mare parte din terenurile lor pentru a cultiva cereale, având în vedere penuria de pe piața mondială. Berlinul va suspenda timp de un an noile reglementări UE privind rotația culturilor.

În timp ce parlamentarii și asociațiile agricole au salutat propunerea, grupul de activiști de mediu Greenpeace l-a criticat pe ministru pentru că a cedat presiunilor lobby-ului agricol.

Dezastru pentru agricultori, ecosisteme și biodiversitate, în Franța

Confruntat cu o secetă „istorică”, exacerbată de al treilea val de căldură extremă, guvernul francez a activat pe 5 august un grup operativ pentru a ajuta în situații de criză.

„Această secetă este cea mai gravă înregistrată în țara noastră”, a declarat biroul premierului Elizabeth Bourne.

Condițiile secetoase sunt un „dezastru” pentru agricultorii din țară, precum și pentru „ecosistemele și biodiversitatea noastră”, a adăugat ea.

Restricții de apă sunt deja în vigoare în aproape toate cele 96 de departamente franceze din Europa, cel mai înalt nivel de alertă fiind în vigoare în 73.

În Spania, consumatorii au fost loviți puternic de creșterea prețurilor la alimente.

Acestea au fost impulsionate mai întâi de pandemie, apoi de creșterea prețurilor la electricitate și combustibil – care a dus la proteste și greve în sectorul agricol – și, în cele din urmă, de războiul din Ucraina.

Asociația Spaniolă a Consumatorilor și Utilizatorilor (OKU) a avertizat deja în luna iulie asupra unei creșteri a prețului coșului de consum de 15,2 la sută pe bază anuală.

Este o creștere bruscă ce afectează în special gospodăriile cu venituri mici.

În iunie, s-a înregistrat un preț record de 13 euro pentru un pepene galben.

Potrivit Institutului Național de Statistică (INE) din Spania, indicele prețurilor de consum (IPC) a crescut cu 1,9 la sută în iunie, iar rata anuală a inflației a crescut cu 1,5 puncte procentuale, ajungând la 10,2 la sută, cel mai ridicat nivel din aprilie 1985.

Ministrul spaniol al Agriculturii, Pescuitului și Alimentației, Luis Planas, dorește ca piețele mondiale de alimente să fie mai transparente pentru a se ajunge la stabilizarea prețurilor, dând ca exemplu recenta decizie a țărilor UE de a informa Comisia cu privire la datele lunare privind capacitățile lor de stocare a cerealelor, orezului și semințelor oleaginoase.

Croația: Aproape nicio reducere a prețurilor în magazine, în ciuda reducerii TVA-ului

Urmând tendința altor țări din UE, Croația a redus TVA la produsele energetice și la produsele sanitare și alimentare, în încercarea de a atenua efectul prețurilor ridicate actuale. Începând cu 1 aprilie, cota de TVA a fost redusă de la 25% la 5%.

Asociația croată pentru protecția consumatorilor (HUZP) a apelat de mai multe ori la Inspectoratul de Stat pentru a controla prețurile la alimente, deoarece, contrar așteptărilor, prețurile nu au fost reduse.

Cu toate acestea, la fel ca în alte state membre ale UE, în țară se risipește o cantitate uriașă de alimente.

Croații aruncă anual aproximativ 71 de kilograme de alimente pe cap de locuitor, ceea ce înseamnă un total de peste 280.000 de tone, din care 76% ajung în gospodării, în timp ce media în UE este de 53%, a declarat Branka Ilakovac, președintele Centrului pentru prevenirea risipei alimentare (CEPOH).

Prevenirea și educația cetățenilor din Croația nu sunt recunoscute ca factori-cheie în lupta împotriva risipei alimentare, a adăugat ea.

Potrivit estimărilor, cetățenii din țările UE aruncă anual 88 de milioane de tone de alimente în valoare de 143 de miliarde de euro, a precizat Ilakovac.

Ea adaugă că Croația, în calitate de membră a UE, și-a stabilit obiectivul de a reduce risipa alimentară cu 50% până în anul 2030.

Prețurile alimentelor în Bosnia și Herțegovina au crescut cu peste 23 la sută

În Bosnia și Herțegovina, s-a înregistrat o inflație de 15,8 la sută, iar prețurile alimentelor și băuturilor răcoritoare au crescut cu 23,4 la sută. Țara se bazează în principal pe importurile de alimente și nu dispune de rezerve suficiente pentru o intervenție semnificativă pe piață.

Comercianții, pe de altă parte, își folosesc adesea poziția de monopol pentru a menține prețurile ridicate în mod artificial.

Datorită numărului mare de turiști și a faptului că diaspora se întoarce în țara natală în lunile de vară, cererea actuală de produse este destul de mare. Analiștii economici se așteaptă ca începutul toamnei să aducă o scădere a cererii și că acest lucru îi va forța pe comercianți să reducă prețurile la multe produse alimentare.

În ciuda creșterii prețurilor la multe produse alimentare de bază în Bosnia și Herțegovina, prețurile sunt încă mai mici decât în țările vecine.

România nu va limita exporturile de grâu

Până pe 3 august, România a recoltat peste 94% din grâu. Ministrul Agriculturii, Petre Daea, dă asigurări că producția din acest an va acoperi necesarul țării și va rămâne și pentru export.

Deși România spune că nu va limita exporturile de grâu, Daea a subliniat că piața internă va fi satisfăcută în primul rând, urmând ca doar restul să fie exportat.

Pe 10 august, 284.376 de hectare de teren erau afectate de secetă. În total, în România, grâul și secara sunt plantate pe 154.500 de hectare de teren, în timp ce orzul, ovăzul și secara acoperă 22.598 de hectare, rapița 25.000 de hectare și porumbul 49.910 hectare.

Soia este însămânțată pe 3.141 de hectare de teren, mazărea pe 702 hectare, floarea-soarelui pe 20.054 de hectare, plantele furajere pe 3.952 de hectare, în timp ce alte culturi ocupă 4.427 de hectare de teren.

Țara nu a fost însă ferită de creșterea prețurilor la alimente. Uleiul s-a scumpit din iulie 2021 – cu 49,71 la sută. Cartofii s-au scumpit cu 42,18 la sută, iar făina cu 33,16 la sută.

Bucureștiul a luat mai multe măsuri pentru a-i proteja pe cei afectați de creșterea prețurilor. Au fost introduse tichete de masă și alte forme de ajutor de stat.

Foto: Pixabay