🇷🇴 Prezență vot alegeri prezidențiale

Președintele Klaus Iohannis a decis să solicite Parlamentului reexaminarea legii privind protecția avertizorilor în interes public, a anunțat joi, 28 iulie, Administrația Prezidențială. 

Camera Deputaților a adoptat, pe 29 iunie, proiectul de lege privind protecția avertizorilor de integritate, prin care România ar trebui să transpună Directiva UE privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii.

Față de forma inițială propusă de Ministerul Justiției, majoritatea PSD-PNL-UDMR din Comisia Juridică a Camerei Deputaților a introdus mai multe amendamente, unul dintre acestea eliminând posibilitatea raportării anonime a faptei.

Iohannis cere reexaminarea Legii

Klaus Iohannis a fost însă convins de forma Legii adoptată de Parlament. Președintele a solicitat legiuitorilor reexaminarea proiectului de act normativ, după ce a constat că acesta nu transpune directiva UE, care reprezintă și un jalon în Planul Național de Redresare și Reziliență.

„Având în vedere că protecția avertizorilor este o componentă importantă a prevenirii corupției, considerăm că o transpunere necorespunzătoare a directivei în cauză implică riscul declanșării unei proceduri de infringement, cât și cel al activării mecanismului de condiționalitate a fondurilor europene de respectarea principiilor statului de drept”, arată Klaus Iohannis în cererea de reexaminare.

Critici dure din societatea civilă

Până ca șeful statului să se decidă să ceară reexaminarea Legii, 23 de organizații nonguvernamentale au semnat o scrisoare prin care au cerut eliminarea de îndată a acestor amendamente, care în opinia lor îngrădesc posibilitatea de divulgare publică a cazurilor de încălcare a legii.

„Legea adoptată de Parlament îngrădește posibilitatea de divulgare publică a cazurilor de încălcare a legii, dincolo de prevederile Directivei europene în materie, și sub standardele deja stabilite prin Legea nr. 571/2004. Pentru a putea divulga public încălcările legii, avertizorii de integritate trebuie să aștepte minim 3 luni de la data la care au raportat atât pe canalul intern (în cadrul instituției din care fac parte), cât și pe canalul extern (către alte instituții ale statului sau Agenției Naționale de Integritate). Astfel, legea adoptată de Parlament diminuează nivelului protecției deja existent prin Legea nr. 571/2004. Se încalcă astfel art. 25, alin. 2 din Directivă (clauza tratamentului mai favorabil sau clauza de non regresiune). În practică, introducerea acestui termen de 3 luni până când divulgarea publică este permisă, le oferă angajatorilor suficient timp pentru represalii împotriva avertizorilor”, au arătat ONG-urile.

Critici referitoare la acest proiect au venit și din partea Laurei Codruța Kovesi. Procurorul șef european a avertizat că modificările aduse Legii avertizorilor vor avea un impact negativ asupra depistării fraudelor din fonduri europene și vor descuraja potențialii avertizori din România să scoată în evidență faptele de corupție.

Kovesi: Dacă protecția avertizorilor eșuează, detectarea va fi limitată

Mai mult, Kovesi a amenințat cu sesizarea Comisiei Europene pentru condiționarea fondurilor europene.

„Avertizorii reprezintă o sursă de informații esențială pentru anchetatori și parchete. Transpunerea corectă și eficientă a Directivei (EU)2019/1937 a Parlamentului European (…) în ceea ce privește protecția persoanelor care raportează încălcări ale Legilor UE este relevantă pentru Parchetul European.

Dacă protecția avertizorilor eșuează, detectarea (n.r. faptelor de corupție) va fi limitată. Dacă nu detectezi, nu poți investiga și urmări penal”, se arată în comunicatul transmis de Laura Codruța Kovesi.

Share this...

Facebook

Twitter

Linkedin

Whatsapp