Organizația Salvați Copiii: Prevederile proiectului legii învăţământului preuniversitar vor adânci inegalităţile dintre copii

Organizaţia Salvaţi Copiii consideră că noua lege a învățământului preuniversitar, lansată în dezbatere publică, va adânci inegalităţile dintre elevi, recomandând, printre altele, renunţarea la posibilitatea Colegiilor Naţionale de a organiza examene proprii de admitere la liceu, după cum se arată într-un comunicat de presă remis luni, 25 iulie. 

„Ţinând cont de fenomenul extins al neparticipării şcolare în raport cu populaţia şcolară – 286.150 de copii între 7 şi 17 ani erau în afara şcolii la 1 ianuarie 2021, din totalul de aprox. 2.500.000 de copii de vârstă şcolară – Salvaţi Copiii România consideră că, în forma propusă, Legea Educaţiei Naţionale nu va fi în măsură să contribuie la combaterea inegalităţilor sociale şi teritoriale şi la asigurarea unui climat şcolar pozitiv pentru învăţare, necesare pentru reuşita şcolară a tuturor copiilor, indiferent de vulnerabilitatea socio-economică a familiilor şi comunităţilor în care aceştia trăiesc”, conform comunicatului de presă citat.

Organizația Salvați Copiii susține, în primul rând, că „interesul superior al copilului”, invocat în 11 articole din noua lege a educației preuniversitare trebuie definit.

„ (…) interesul superior al elevului trebuie reglementat distinct şi trebuie să asigure efectivitatea exercitării drepturilor elevului”, a transmis organizația nonguvernamentală.

Mai mult, noul sistem de finanţare a educaţiei nu va contribui la o creştere a alocărilor bugetare, arată Salvați Copiii România.

„Proiectul de lege propus nu conţine dispoziţia legală în vigoare care stabileşte alocarea anuală din bugetul de stat şi din bugetele autorităţilor publice locale a unui minimum 6% din produsul intern brut. Nerespectată în întreaga perioadă scursă de la adoptarea Legii 1/2011 a educaţiei naţionale (LEN), această prevedere a funcţionat mai degrabă ca o ţintă a finanţării decât ca un obiectiv programatic al autorităţilor. În locul acesteia a fost introdusă o nouă dispoziţie care face referire la alocarea a 15% din bugetul general consolidat, chiar dacă legislativul nu aprobă un BGC, ci separat bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale, bugetul general consolidat fiind o simplă operaţiune contabilă”, a afirmat Organizația Salvați Copiii România.

Totodată, protecţia elevilor împotriva formelor de violență este insuficient reglementată, mai arată sursa menționată anterior.

„Faţă de dispoziţiile legii în vigoare, care prevăd introducerea unor „sesiuni de informare/teme/cursuri de perfecţionare asupra problemelor legate de violenţa psihologică – bullying” în programele de formare continuă ale personalului didactic (art. 56 indice 1), proiectul LIP nu consacră o asemenea normă”

Astfel, Salvați copiii recomandă consacrarea responsabilităţii unităţilor şcolare a-şi întocmi propriile strategii şi planuri de asigurare şi de menţinere a unui climat social adecvat educaţiei de calitate şi de a crea grupurile de acţiune anti-bullying și introducerea modulelor de studiu privind violenţa psihologică la adresa elevilor în cadrul formării iniţiale şi continue a cadrelor didactice.

Organizația nonguvernamentală a mai precizat că, în privinţa procedurii de admitere în licee, „cadrul juridic este impredictibil, prezintă risc de corupţie şi creează avantaje competitive elevilor din familii care  pot asigura meditaţii copiilor”.

„Deşi nu sunt definite, colegiile naţionale dobândesc dreptul de a organiza propriile concursuri de admitere în clasa a IX-a (pentru maximum 90% din locurile din planul de şcolarizare), iar repartizarea computerizată la licee se va desfăşura exclusiv pe baza mediei obţinute la evaluarea naţională de la finalul clasei a VIII-a, neexistând nicio referire la transdisciplinaritatea evaluării şi nici la evaluarea competenţelor de utilizare a calculatorului, însuşirea unei limbi de circulaţie internaţională ori proba de evaluare a competenţelor civice şi sociale”, a mai menţionat sursa citată.

Organizaţia Salvaţi Copiii mai propune reglementarea materiilor la care se susţine examenul de Evaluare Naţională în aşa fel încât să fie corelat cu profilul absolventului de gimnaziu şi să verifice însuşirea de către elevi a unor competenţe minime pe care sistemul de educaţie trebuie să le formeze – includerea unor probe care să evalueze competenţele digitale, civice şi sociale, precum şi de cunoaştere a unei limbi de circulaţie internaţională, dar şi luarea în considerare a notelor din gimnaziu în calculul mediei de admitere la liceu, într-un procent de minimum 20% şi/sau a Evaluării Naţionale din clasa a VI-a ori a rezultatelor obţinute la examene anuale naţionale, cu subiect unic, susţinute transdisciplinar în timpul celor patru ani de gimnaziu.

Foto: Inquam Photos / Octav Ganea