Comisia Europeană preconizează să ceară statelor membre UE, săptămâna viitoare, să limiteze încălzirea şi răcirea clădirilor publice şi a birourilor pentru a reduce cererea de gaze, potrivit unui document consultat de AFP.

„Am trăit aceste restricţii, nu prea ne sunt pe plac. Şi nici mie nu-mi sunt pe plac. Ce să vă zic, 25 de grade iarnă mi se pare mult. Adică e chiar cald la 25 de grade. Iar 19 grade iarna mi se pare frig”, a declarat Virgil Popescu, ministrul Energiei.

Întrebat dacă vor fi sau nu vor fi restricţii de electricitate şi de gaz în acestă iarnă, Virgil Popescu a răspuns: „Nu îmi doresc restricţii de electricitate, nici de gaz. Nu cred că vom avea probleme cu producţia de energie electrică. Asta vă spun. Gazul pentru încălzire, v-am spus că pentru populaţie şi pentru clienţii protejaţi….Eu încurajez un fel de autocontrol şi un fel de îmbunătăţire a eficienţei energetice a fiecărei locuinţe şi a clădirilor publice”, a precizat Popescu.

El a mai menţionat că cea mai mare pierdere energetică din ţara noastră este în clădirile publice.

Pentru a face faţă scăderii drastice a aprovizionării cu gaze ruseşti, care ar putea fi întreruptă în totalitate, Comisia ar urma să îndemne guvernele din blocul celor 27 de ţări să stabilească limite pentru cantitatea de energie utilizată de clădirile publice, birouri, spaţii comerciale, proprietăţi şi terase exterioare.

Pentru o utilizare optimă a energiei, Bruxelles-ul va recomanda ca regulile să impună clădirilor publice să menţină o temperatură de cel mult 19 grade Celsius, iar aerul condiţionat să fie setat la cel mult 25°C.

„Energia economisită în timpul verii este energie care poate fi folosită iarna”, subliniază Comisia în document.

Experţii în energie spun că reducerea termostatului cu un grad ar putea reduce factura de încălzire a unei clădiri cu aproximativ 10%. Unităţile de aer condiţionat se luptă, în general, şi nu reuşesc să răcească o cameră sub 20°C, aşa că pierd energie încercând să o facă.

Recomandarea face parte dintr-o serie de măsuri pe care Bruxelles-ul le investighează pentru a reduce consumul de gaz al UE cu 25 până la 60 de miliarde de metri cubi pe an.

Anul trecut, UE a importat aproximativ 140 de miliarde de metri cubi de gaz prin conducte din Rusia, potrivit Agenţiei Internaţionale pentru Energie.

„Dacă acţionăm acum, am putea reduce impactul unei întreruperi bruşte a aprovizionării cu o treime”, menţionează documentul, care urmează să fie publicat pe 20 iulie şi ar putea fi modificat între timp.

Comisia estimează că 11 miliarde de metri cubi de gaz ar putea fi economisiţi direct prin reducerea excesivă a încălzirii şi răcirii şi între patru şi 40 de miliarde de metri cubi prin reducerea cererii de energie electrică.

Alţi 10-11 miliarde de metri cubi ar putea fi economisiţi prin utilizarea de către industrii, care au încetinit deja producţia din cauza creşterii preţurilor.

Documentul îndeamnă guvernele UE, acolo unde este ”fezabil şi aplicabil din punct de vedere tehnic”, să introducă limite obligatorii privind încălzirea şi răcirea în ”clădiri publice, birouri, clădiri comerciale (în special clădiri mari)… şi spaţii deschise precum terasele exterioare”.

„Rolul autorităţilor publice de a conduce prin exemplu şi de consumator important de gaze – 30% din consumul de energie – este cheie în acest sens”, se arată în document.

Comisia precizează că în sezonul ”iernii cu gaze” – din octombrie până în martie – se pot face economii mari prin implementarea surselor alternative de căldură pentru termoficare, pompe de căldură în gospodării” şi campanii de economisire a energiei care îndeamnă publicul să-şi reducă termostatele până la urmă cu un grad Celsius în această iarnă.

Însă astfel de consumatori de energie ”protejaţi” – conform legislaţiei UE care implică gospodării, termoficare care nu pot trece la alţi combustibili şi anumite servicii sociale esenţiale – reprezintă doar 37% din consumul total de gaze din UE. În acelaşi timp, simulările arată că aceşti clienţi ar fi ultimii care vor fi grav afectaţi de întreruperile pe scară largă a gazelor din Rusia, adaugă Comisia.

Prin urmare, eforturile sunt concentrate asupra centralelor electrice şi industriei, care folosesc cantităţi uriaşe de gaze.

„Reducerile bruşte ar putea afecta anumite ramuri ale acelor industrii care au puţin spaţiu pentru a trece la alţi combustibili – deoarece gazul este folosit ca materie primă pentru procesele industriale – sau pentru a reduce producţia fără daune grave”, avertizează comisia.

„Ar fi mult mai puţin costisitor să reducem moderat cererea de gaze naturale pentru o perioadă mai lungă de timp, începând mai devreme, decât să reducem drastic cererea brusc şi fără o pregătire adecvată”, indică documentul.

Bruxelles-ul îndeamnă guvernele UE să instituie ”sisteme de licitaţie”, care implică probabil mai multe ţări, pentru a compensa consumatorii industriali care acceptă să-şi reducă consumul de gaz.

Dacă există o reducere totală a aprovizionării cu gaze ruseşti începând din iulie, statele UE ar putea să îşi reînnoiască doar 65-71% din rezervele de gaze înainte de iarnă, a anunţat Comisia, citând previziuni ale Reţelei europene a operatorilor de sisteme de transport pentru gaze (ENTSOG).

Propunerile Comisiei de economisire a energiei urmează să fie discutate de miniştrii Energiei din UE la o întâlnire la Bruxelles, pe 26 iulie.

Sursă foto: Inquam Photos / George Călin

Share this...

Facebook

Twitter

Linkedin

Whatsapp