Oile negre ale UE în ceea ce privește drepturile jurnalistice sunt de mult timp Ungaria, Malta și Grecia, precum și Olanda, unde crima nerezolvată a unui jurnalist a marcat profund comunitatea. Dar România, membră a blocului comunitar din 2007, se confruntă acum cu propriile probleme, relatează Euractiv într-o analiză publicată la începutul acestei luni.

Miercuri, organizația Reporteri fără frontiere a tras un semnal de alarmă cu privire la campania de hărțuire coordonată împotriva jurnalistei de investigație Emilia Șercan, care a dezvăluit că premierul Nicolae Ciuca și-a plagiat teza de doctorat.

„Deși se aplică principiul confidențialității anchetei, organele de aplicare a legii par să nu fi reușit – conform informațiilor disponibile – să facă progrese semnificative la patru luni după ce Emilia Șercan a devenit ținta unei hărțuiri și a unei campanii de denigrare prin publicarea unor fotografii private și prin presupusa scurgere de informații cheie ale anchetei penale în acest caz”, au declarat ei într-o scrisoare trimisă liderilor politici din România.

În februarie 2022, Șercan a fost informată de o persoană necunoscută pe Facebook că cinci fotografii personale, realizate în urmă cu 20 de ani, au fost publicate pe 34 de site-uri erotice. Ea a depus o plângere la poliție cu privire la furtul fotografiilor și încărcarea lor pe site-urile respective.

La câteva zile după ce a depus plângerea, ea a descoperit că un site din Republica Moldova publicase cele cinci fotografii, plus captura de ecran a mesajului de pe Facebook pe care l-a primit și pe care l-a dat Poliției Române. Ea a dedus că articolul a fost publicat la aproximativ 40 de minute după ce a plecat de la poliție și a fost repostat pe alte 74 de site-uri.

Ea a depus o altă plângere privind o posibilă scurgere de informații de către poliție. Poliția și-a prezentat ulterior raportul privind publicarea fotografiilor în mass-media, care o absolvea de orice abatere. Șercan a susținut apoi că raportul a fost „fabricat”.

„Este cu atât mai crucială urmărirea penală a acestor infracțiuni, având în vedere că ele vizează în mod specific o jurnalistă care a fost amenințată pentru investigațiile sale privind practica plagiatului de către șefii celor mai înalte instituții de stat, inclusiv instituțiile militare de învățământ”, se arată în scrisoare.

Aceste amenințări vin însă pe fondul degradării climatului pentru jurnaliștii români.

În ultimele luni, au avut loc incidente precum amenințări la adresa soției redactorului șef al G4Media din partea unui angajat al Ministerului Apărării, reținerea unor jurnaliști italieni după ce o senatoare i-a închis în biroul ei în timpul unui interviu, atacuri asupra jurnaliștilor la congresul Partidului Național Liberal, între altele. În plus, un judecător din Iași i-a cerut unui jurnalist care a dezvăluit posibile fapte de corupție în care era implicat un europarlamentar român, să își dezvăluie sursele.

În cazul dezvăluirilor făcute de Șercan, procedurile judiciare împotriva premierului pentru plagiat au fost suspendate, fără a mai fi cercetate.

Toate acestea vin în contextul în care portalurile independente se luptă să supraviețuiască. În mijlocul pandemiei COVID-19, guvernul a acordat fonduri pentru mass-media mainstream, care în scurt timp au încetat să mai relateze despre scandalurile guvernamentale.

În acest an, România a coborât în clasamentul mondial al libertății presei realizat de RSF de pe locul 48 pe locul 56. Deși metodologia s-a schimbat în 2022, „discursul politic agresiv împotriva jurnaliștilor” și „interferența procurorilor în activitatea jurnalistică” stârnesc „îngrijorări serioase”.

Euractiv subliniază că „UE s-ar putea trezi în curând cu o altă țară problematică în ceea ce privește libertatea presei și, ulterior, statul de drept în rândul membrilor săi”.

Săptămâna trecută, vicepreședintele Comisiei Europene, Vera Jourova, a vizitat această țară, iar în legătură cu subiectul libertății presei, aceasta a declarat: „Văd probleme similare în alte câteva state membre, în special slăbiciunea economică… Vedem, de asemenea, problemele legate de posibilele presiuni politice asupra mass-media”.

Foto: Pixabay

Share this...

Facebook

Twitter

Linkedin

Whatsapp