Facturile la energie ar putea fi subvenționate de UE, din 2027. Detalii de la ministrul Mediului

Facturile la energie vor fi subvenționate de UE, începând din 2027. Consiliul Uniunii Europene a adoptat miercuri, 29 iunie, pozițiile de negociere (abordări generale) cu privire la propunerile legislative din pachetul „Fit for 55”. Prezentat de Comisia Europeană la 14 iulie 2021, pachetul va permite Uniunii Europene să își reducă emisiile nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% până în 2030 față de nivelurile din 1990 și să atingă neutralitatea climatică în 2050. Între altele, s-a convenit crearea unui fond social pentru climă, din care vor putea fi subvenționate și facturile la energie. 

Potrivit unui comunicat de presă al Consiliului UE, statele membre au adoptat o poziție comună privind:

• sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS),
• partajarea eforturilor între statele membre în sectoarele care nu sunt incluse în ETS (ESR),
• emisiile și absorbțiile rezultate din utilizarea terenurilor,
• schimbarea destinației terenurilor și silvicultură (LULUCF),
• crearea unui fond social pentru climă (SCF)
• și noi standarde de performanță privind emisiile de CO2 pentru autoturisme și camionete.

Aceste acorduri pregătesc terenul pentru negocierile cu Parlamentul European.

Fondul social pentru climă

Între altele, Consiliul a convenit să instituie un fond social pentru climă pentru a sprijini gospodăriile vulnerabile, microîntreprinderile și utilizatorii de transporturi, în vederea sprijinirii creării unui sistem de comercializare a certificatelor de emisii pentru sectoarele clădirilor și transportului rutier.

Fiecare stat membru ar urma să prezinte Comisiei un „plan social pentru climă”, care să conțină un set de măsuri și investiții pentru a aborda impactul tarifării carbonului asupra cetățenilor vulnerabili. Fondul va oferi sprijin financiar statelor membre pentru a finanța măsurile și investițiile identificate în planurile lor, pentru a spori eficiența energetică a clădirilor, renovarea clădirilor, decarbonizarea încălzirii și a aerului condiționat în clădiri și adoptarea mobilității și a transportului cu emisii zero și cu emisii reduse, inclusiv măsuri care să ofere sprijin direct pentru venit în mod temporar și limitat.

Consiliul a convenit ca fondul să facă parte din bugetul UE și să fie alimentat din venituri externe alocate până la o sumă maximă de 59 de miliarde de euro. Această arhitectură bugetară ar permite fondului să beneficieze de o serie de garanții legate de bugetul european, fără a redeschide cadrul financiar multianual al UE.

Fondul ar urma să fie creat pentru perioada 2027-2032, pentru a coincide cu intrarea în vigoare a ETS pentru sectoarele clădirilor și transportului rutier, cu eligibilitatea retroactivă a cheltuielilor începând cu 1 ianuarie 2026.

Consiliul a decis să aplice un plafon de 35 % din costurile totale estimate ale planurilor sociale pentru climă pentru posibilitatea ca statele membre să ofere sprijin direct temporar pentru venit.

Consiliul a convenit că toate statele membre vor beneficia de acest fond și a menținut metoda de alocare propusă de Comisie, însă a decis să nu mențină contribuția națională (cofinanțare) prevăzută în propunerea Comisiei. În ceea ce privește metoda de gestionare a fondului, Consiliul a optat pentru gestionarea directă a performanței, combinată cu elemente de gestionare partajată. Prin urmare, Consiliul a decis să ofere statelor membre posibilitatea de a beneficia de asistență tehnică pentru punerea în aplicare a măsurilor planului.

Detalii de la ministrul Mediului

Ulterior, ministrul Mediului, Tánczos Barna, a declarat miercuri, 29 iunie, că această decizie va fi destul de greu de implementat la nivelul UE, dar există și elemente bune pentru țara noastră.

„Această schemă a fost gândită acum câțiva ani și dialogul a început între statele membre încă de anul trecut. Implementarea unui fond social de climă și a unui sistem de taxare a carbonului este o procedură complicată. Nu este încă finalizată nici decizia, pentru că ce am decis noi azi noapte, după o ședință maraton de aproape 20 de ore, se va discuta mai departe cu Parlamentul (European – n.red.) și cu Consiliul (UE – n.red.). Este foarte greu să implementezi la nivel european o astfel de decizie.

Decizia are elemente bune și mai puțin bune pentru România. Partea negativă este cea de taxare a carbonului la nivelul fiecărei gospodării, la nivelul fiecărui cetățean care va folosi din 2027 încolo combustibili fosili, gaz, benzină, motorină. Prețul acestor produse va cuprinde și o taxă de carbon”, a precizat ministrul într-o intervenție la Digi24.

În schimb, România va avea un buget de 6 miliarde din cele 59 de miliarde de euro.

„Dar România va fi a doua țară care va beneficia de cea mai mare sumă din acest fond social de climă. Am obținut o majorare (…) România se aprobe de un buget alocat de 6 miliarde din 59. Vom putea finanța din acest fond, vom putea aloca direct compensații pentru această taxă nouă introdusă, la persoanele, familiile vulnerabile”, a explicat Tánczos Barna.

Întrebat cât va fi taxa, ca procent, ministrul a precizat: „Calculul de acum arată o taxă între 50 bani și 1 leu. Nu am fost de acord cu această propunere a Comisiei, dar statele membre sunt extrem de ambițioase. România a fost singura țară care a votat împotrivă”, a adăugat el.

Foto: Inquam Photos / Octav Ganea