🇷🇴 Prezență vot alegeri prezidențiale

Parchetul General anunţă, oficial, că Secția pentru Investigarea Infracțiunilor în Justiție a început urmărirea penală faţă de procurorul Cristian Popescu, dar şi faţă de alţi trei poliţişti, faptele pentru care sunt cercetaţi fiind abuz în serviciu în legătură cu dosarul privind dispariţia Alexandrei Măceşanu.

Acuzaţiile procurorilor

Procurorul Cristian Popescu, care a dispus ca percheziţia la casa lui Gheorghe Dincă să se facă la ora 6, desi exista mandat dat de judecător de la ora 3, a fost pus sub acuzare pentru abuz în serviciu în legătură cu intervenția în cazul Alexandrei Măceșanu.

Violeta Mirea, șefa Secției de Poliție Rurală Osica de Sus, unde este arondată și comuna Dobrosloveni acolo unde locuiește familia Alexandrei Măceșanu, a fost pusă sub acuzare pentru abuz în serviciu în dosarul privind intervenția autorităților în cazul Caracal.

Violeta Mirea, pe atunci șefa Secției de Poliție Rurală Osica de Sus, unde este arondată și comuna Dobrosloveni, este soția fostului șef al Poliției Caracal, Nicolae Mirea. Ea s-a pensionat la jumătatea lunii august.

Vasile Marian, agent șef principal la postul de Poliție din Dobrosloveni, este primul polițist care a stat de vorbă cu Ion Măceșanu, tatăl Alexandrei, care a mers pe 24 iulie 2019, la ora 20.30, să reclame dispariția fiicei lui. Agentul i-a spus să se întoarcă acasă și să revină a doua zi, în cazul în care fata nu se întoarce.

Vasile Marian a informat-o în acea seară pe Violeta Mirea, șefa Secției 2 de Poliție Rurală Osica de Sus, însă primele măsuri au fost luate pe 25 iulie, la 8.30 dimineața. Procedura îl obliga pe polițist să se deplaseze la domiciliul minorei și să constate dispariția ei, apoi să declanșeze cercetarea.

Coleg cu Vasile Marian la postul de Poliție din Dobrosloveni, agentul principal Țenea Eugen, este și el acuzat de abuz în serviciu de procurorii Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ). Agentul este cel care a notat numărul de telefon, cerut drept contact de la părinții Alexandrei, în seara de 24 iulie, pe care l-a notat într-o agendă, apoi a continuat alte activități.

Secția Specială pentru investigarea infracțiunilor din justiție a anunțat în 27 iulie că s-a sesizat din oficiu cu privire la împrejurările în care procurorii şi poliţiştii au acționat în contextul cercetărilor care s-au derulat în cauza privind dispariția adolescentelor din județul Olt.

Comunicatul Parchetului General:

Procurorii din cadrul Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție au dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale față de un procuror, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu, prev. de art. 297 alin. 1 Cod penal, constând în aceea că, în calitate de procuror de caz în dosarul penal 1883/P/2019 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Caracal, aflat in exercitarea atribuțiilor de serviciu și care efectua personal acte de cercetare penală, nu ar fi  dispus pătrunderea organelor de poliție in noaptea de 25/26.07.2019, în domiciliul lui Dincă Gheorghe, situat in mun. Caracal, str. Craiovei nr. 169, jud. Olt (in forma neîndeplinirii unui act) încălcând astfel dispozițiile:

– art. 63 lit. b din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, potrivit căruia Ministerul Public exercită, prin procurori, printre altele, și atribuția de a conduce și a supraveghea activitatea de cercetare penală a poliției judiciare, conduce și controlează activitatea altor organe de cercetare penală;

– art. 27 alin. 1 și 2 lit. b din Constituția României, potrivit căruia domiciliul și reședința sunt inviolabile. Nimeni nu poate pătrunde sau rămâne în domiciliul ori în reședința unei persoane fără învoirea acesteia, iar potrivit alin.2 al aceluiași articol, de la prevederile alineatului 1 se poate deroga prin lege și pentru înlăturarea unei primejdii privind viața, integritatea fizică sau bunurile unei persoane;
– art. 300 alin. 3 C.pr.pen, potrivit căruia în exercitarea atribuției de a conduce activitatea de urmărire penală, procurorul ia măsurile necesare sau dă dispoziții organelor de cercetare penală care iau aceste măsuri. Procurorul poate să asiste la efectuarea oricărui act de cercetare penală sau să îl efectueze personal.
– art. 299 alin. 1 C.pr.pen., potrivit căruia procurorul supraveghează activitatea organelor de cercetare penală, astfel că orice infracțiune să fie descoperită și orice persoană care a săvârșit o infracțiune să fie trasă la răspundere penală;
– art. 303 alin. 1 C.pr.pen., potrivit căruia procurorul poate să dispună cu privire la efectuarea oricărui act de urmărire penală de organele de cercetare penală ale poliției judiciare, iar potrivit alin. 2, dispozițiile date de procuror cu privire la efectuarea actelor de cercetare penală sunt obligatorii și prioritare pentru organele de cercetare penală.
Totodată procurorul ar fi respins, în același timp, propunerea organelor de poliție de a pătrunde în domiciliul lui Dincă Gheorghe, dispunând efectuarea percheziției domiciliare începând cu ora 06,00 a zilei de 26.07.2019, deși obținuse mandat de percheziţie la orele 03,04 (forma îndeplinirii unui act în mod defectuos, modalitate în care a adus atingere drepturilor persoanelor vătămate), încălcând astfel dispozițiile:
– art. 63 lit. b din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, potrivit căruia Ministerul Public exercită, prin procurori, printre altele, și atribuția de a conduce și a supraveghea activitatea de cercetare penală a poliției judiciare, conduce și controlează activitatea altor organe de cercetare penală;
– art.27 alin. 4 din Constituția României, potrivit căruia perchezițiile în timpul nopții sunt interzise, în afară de cazul infracțiunilor flagrante;
– art. 159 alin. 3 C.pr.pen., potrivit căruia percheziția domiciliară nu poate fi începută înainte de ora 06,00 sau după ora 20,00, cu excepția infracțiunii flagrante sau când percheziția urmează să se efectueze într-un local deschis publicului la acea oră;
– art.293 C.pr.pen., potrivit căruia este flagrantă infracțiunea descoperită imediat după săvârșire (alin. 1). Este, de asemenea, considerată flagrantă, potrivit alin. 2 al aceluiași articol și infracțiunea al cărui făptuitor, imediat după săvârșire, este urmărit de organele de ordine publică și de siguranță națională, de persoana vătămată, de martori oculari sau de strigătul public ori prezintă urme care justifică suspiciunea rezonabilă că ar fi săvârșit infracțiunea sau este surprins aproape de locul comiterii infracțiunii cu arme, instrumente sau orice obiecte de natură a-l presupune participant la infracțiune;
– art. 300 alin. 3 C.pr.pen., potrivit căruia în exercitarea atribuției de a conduce activitatea de urmărire penală, procurorul ia măsurile necesare sau dă dispoziții organelor de cercetare penală care iau aceste măsuri. Procurorul poate să asiste la efectuarea oricărui act de cercetare penală sau să îl efectueze personal;
– art. 299 alin. 1 C.pr.pen., potrivit căruia procurorul supraveghează activitatea organelor de cercetare penală, astfel că orice infracțiune să fie descoperită și orice persoană care a săvârșit o infracțiune să fie trasă la răspundere penală;
– art. 303 alin. 1 C.pr.pen., potrivit căruia procurorul poate să dispună cu privire la efectuarea oricărui act de urmărire penală de organele de cercetare penală ale poliției judiciare, iar potrivit alin. 2, dispozițiile date de procuror cu privire la efectuarea actelor de cercetare penală sunt obligatorii și prioritare pentru organele de cercetare penală.

Share this...

Facebook

Twitter

Linkedin

Whatsapp