🇷🇴 Prezență vot alegeri prezidențiale

Președintele Klaus Iohannis a participat marți, 14 iunie, la Haga, la o reuniune în format restrâns, la care au participat premierii Belgiei, Letoniei, Poloniei și Portugaliei, dar și Secretarul General NATO. Reuniunea a vizat pregătirea Summitului NATO de la Madrid, de la finalul lunii iunie.

În cadrul întâlnirii, oficialii au discutat despre evoluțiile de securitate generate de războiului de agresiune declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, continuarea asistenței multidimensionale pentru Ucraina, pregătirea deciziilor Summitului de la Madrid cu accent pe consolidarea posturii de descurajare și apărare a NATO pe Flancul Estic al Alianței, procesul de negociere a noului Concept Strategic al NATO și perspectivele aderării la Alianță a Suediei și a Finlandei, conform Administrației Prezidențiale.

„În cadrul discuțiilor, Președintele Klaus Iohannis a subliniat necesitatea unei prezențe aliate consolidate și eficiente pe Flancul Estic, unitare, coerente și sustenabile, în special în sudul acestuia, la Marea Neagră – aceasta fiind și regiunea cea mai expusă ca urmare a acțiunilor agresive ale Rusiei.

Președintele României a subliniat, de asemenea, că apărarea colectivă este și trebuie să rămână sarcina fundamentală prioritară a NATO. În contextul actual, legătura transatlantică și Articolul 5 al Tratatului de la Washington, care au făcut din NATO cea mai puternică alianță politico-militară din istorie, sunt mai relevante ca oricând”, se arată într-un comunicat al Președinției.

De menționat este că șeful statului a menționat „necesitatea ca viitorul Concept Strategic al NATO să reflecte, cât mai adecvat și realist, noua situație de securitate, plecând de la recunoașterea Rusiei ca principală amenințare la adresa NATO, să acorde prioritate apărării colective și să consolideze Alianța pe toate palierele, pentru a face față tuturor provocărilor din prezent și din viitor”.

„Președintele României a prezentat eforturile susținute depuse de țara noastră pentru a sprijini umanitar Ucraina, dar și Republica Moldova și a subliniat, și în acest context, importanța demersurilor pentru asigurarea securității alimentare, domeniu în care România oferă deja un sprijin consistent.

Președintele Klaus Iohannis a susținut, totodată, necesitatea consolidării relațiilor NATO cu partenerii din regiune, profund afectați de efectele agresiunii Rusiei.

De asemenea, Președintele României a exprimat susținerea fermă a României pentru politica NATO a „Ușilor Deschise” și, în acest context, pentru aderarea Suediei și a Finlandei la Alianță. Președintele Klaus Iohannis a precizat că aderarea acestor state va contribui la întărirea securității Alianței în ansamblul său, printr-o postură de descurajare și de apărare mai eficientă, inclusiv pe Flancul Estic”, se mai arată în comunicat.

La finalul reuniunii a fost adoptată o Declarație Comună – Întărind NATO pentru o nouă realitate de securitate.

Redăm integral declarația:

1. Astăzi, 14 iunie 2022, Șefii de Stat și de Guvern ai Belgiei, Danemarcei, Letoniei, Olandei, Poloniei, Portugaliei și României ne-am reunit la Haga pentru pregătirea apropiatului Summit NATO de la Madrid.

2. Războiul brutal, ilegal, neprovocat și nejustificat al Rusiei împotriva Ucrainei a zdruncinat pacea în Europa și a schimbat fundamental securitatea euroatlantică. Astăzi, ne reafirmăm întreaga solidaritate cu Ucraina. Suntem uniți în acordarea unui sprijin ferm și de durată Ucrainei, care continuă să își exercite dreptul la legitimă apărare, când securitatea Europei și a lumii libere se află în joc. Adresăm un apel Președintelui Putin să oprească imediat acest război de agresiune lipsit de sens și să-și retragă toate forțele militare din Ucraina. Reiterăm poziția principială de sprijin pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială ale Ucrainei în granițele sale recunoscute internațional.

3. Ca răspuns la războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, NATO și Aliații au adoptat măsurile necesare pentru a asigura securitatea și apărarea teritoriului aliat. NATO va continua să promoveze pacea, securitatea și stabilitatea în întreaga regiune euroatlantică, cu o abordare cuprinzătoare de tip 360 de grade. La acest moment critic pentru securitatea noastră și pentru pacea și stabilitatea internaționale, vom continua să întărim NATO ca fundament al apărării noastre colective și ca forum esențial pentru consultări transatlantice de securitate și decizii între Aliați.

4. Noi, Șefii de Stat și Guvern ai Belgiei, Danemarcei, Letoniei, Olandei, Poloniei, Portugaliei și României suntem de acord ca la Summitul NATO de la Madrid să luăm decizii privind o nouă linie de referință a posturii NATO, adaptată unei realități strategice mai imprevizibile și mai periculoase, pentru a descuraja, apăra, contesta și nega succesul oricărui agresor în îndeplinirea obiectivelor sale. În lumina celei mai grave amenințări la adresa securității euroatlantice din ultimele decenii, vom consolida în mod semnificativ postura noastră de descurajare și apărare pe termen lung. Vom contribui la dezvoltarea întregii game de forțe disponibile și capabilități, necesare menținerii unei posturi de descurajare și apărare a NATO robuste, credibile și sustenabile pe termen lung. Vom continua să adoptăm toate măsurile necesare pentru a proteja și apăra securitatea populațiilor noastre și a fiecărui centimetru de teritoriu aliat. Măsurile noastre vor fi proporționale cu amenințarea și cu mediul de securitate în schimbare.

5. La Summitul NATO de la Madrid, Aliații vor aproba un nou Concept Strategic al NATO, care va ghida Alianța în anii care vor urma și care va asigura că aceasta va rămâne pregătită și echipată corespunzător pentru viitor. Susținem acest demers important. Țările europene trebuie să își asume mai multă responsabilitate pentru securitatea Europei. Vom menține, de asemenea, coerența cu eforturile de securitate și apărare în curs la nivelul Uniunii Europene, care rămâne un partener unic și esențial al NATO.

6. Confruntați cu o nouă realitate în planul securității, considerăm că este necesară o creștere a resurselor pentru a întări NATO și pentru a ne consolida capacitatea de a răspunde oricărei amenințări la adresa securității noastre colective. De aceea, la Madrid, Aliații trebuie să reafirme Angajamentul de Investiții pentru Apărare ce vizează cheltuirea a 2 % din PIB pentru apărare și să agreeze o abordare ambițioasă care să consolideze Alianța pentru viitor prin creșterea considerabilă a finanțării comune a NATO, în conformitate cu deciziile adoptate la Summitul de la Bruxelles din 2021.

7. Finlanda și Suedia au decis să solicite apartenența la NATO și și-au depus cererile de aderare. Războiul Rusiei împotriva Ucrainei a schimbat în mod radical situația de securitate atât pentru Finlanda, cât și pentru Suedia, la fel ca și pentru NATO. Salutăm cu toată deschiderea și sprijinim cererile de aderare ale celor două state. Finlanda și Suedia sunt cei mai apropiați parteneri ai NATO, care împărtășesc principiile și valorile noastre. Ambele țări beneficiază de ani de experiență în pregătirea, formarea și operarea alături de NATO și Aliații săi. Împreună vom întări Alianța.

Share this...

Facebook

Twitter

Linkedin

Whatsapp