🇷🇴 Prezență vot alegeri prezidențiale

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a semnat joi, 3 martie, cererea de aderare a la Uniunea Europeană, document ce urmează să fie transmis președinției franceze a Consiliului UE.

În pofida situației de securitate dramatice de la granițe și a diferendului transnistrean, încă nerezolvat, Republica Moldova va depune o cerere de aderare la Uniunea Europeană, pe modelul președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, urmat joi și de prim-ministrul Georgiei, Irakli Garibashvili.

Maia Sandu: Vrem să trăim în democrație și prosperitate

Într-un discurs de câteva minute, Maia Sandu a anunțat semnarea cererii de aderare a țării la Uniunea Europeană, făcând totuși apel la așa-numita neutralitate a țării, statuată în Constituție.

„În zilele războiului din Ucraina, auzind tunurile la frontiera Moldovei, rămânem maturi și oferim ajutor vecinilor noștri. Ne păstrăm neutralitatea, dar rămânem generoși și responsabili. Unele decizii au nevoie de cumpănire. Maturizarea ne-a luat 30 ani. Acum, cu lecțiile învățate, noi suntem gata să ne asumăm responsabilitatea pentru viitorul nostru. Vrem să trăim în democrație și prosperitate, parte a lumii libere. Trebuie să acționăm imediat atunci când ne-o cer circumstanțele. Astăzi semnăm cererea de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Ea este adresată domnului Emmanuel Macron, președintele Franței, țara care deține președinția Consiliului Uniunii Europene”, a declarat Maia Sandu.

Apetență scăzută în UE pentru extindere

Odată cu aderarea Croației în 2012 la Uniunea Europeană, susținută puternic de Germania, apetența liderilor occidentali către extinderea blocului comunitar pare să se fi estompat. Deși Macedonia de Nord și Albania, state care au depus cereri de aderare încă din anii 2000, au făcut progrese extrem de importante în îndeplinirea așa-numitelor criterii de la Copenhaga, Franța, Țările de Jos și, mai nou, Bulgaria se opun.

În ceea ce privește extinderea spre est optimismul este și mai scăzut. În urma anunțului președintelui Ucrainei, țară care stârnește simpatie în aceste zile în Occident, reacțiile au fost mai degrabă negative. Doar președinții a nouă state membre – Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia şi Slovenia – și-au exprimat susținerea, nu însă și marii contribuabili la bugetul comunitar.

Share this...

Facebook

Twitter

Linkedin

Whatsapp