Thursday, February 22, 2024
Jurnalism corect


31 de ani de la Minerida din 13-15 iunie 1990 în care patru oameni și-au pierdut viața și peste 1.000 au fost răniți

By Vîrban Robert , in Justitie Stirile zilei , at 13 iunie 2021

Duminică se împlinesc 31 de ani de la represiunea violentă a demonstrațiilor din Piața Universității de către forțe de ordine și mineri aduși din Valea Jiului.

În acest eveniment negru pentru istoria României, patru oameni și-au pierdut și peste 1.000 au fost răniți. Deși indicii și dovezi privind premeditarea crimei de către factorii de decizie din acea vreme au existat, aspect subliniat și în decizia de condamnare a României la CEDO, justiția din România nu a reușit nici până astăzi să-i găsească pe cei care se fac vinovați.

Cronologia evenimentelor

Pe 28 ianuarie 1990 la Bucureşti se desfăşoară un miting organizat de PNŢ-CD, PNL, PSD pentru a protesta faţă de hotărârea Frontului Salvării Naționale de a candida la alegeri ca partid politic. Se cere autodizolvarea FSN, organism politic ce adunase multe din cadrele aflate în eșalonul secund al PCR. Paralel are loc o demonstraţie a simpatizanţilor FSN, printre care se numără şi muncitori de la IMGB, ICTB, IMMR, IIRUC şi mineri din Valea Jiului. Este atacat sediul Guvernului şi se cere demisia acestuia. În seara zilei de 28 au loc negocieri între reprezentanţii FSN şi cei ai partidelor politice, făcându-şi loc ideea necesităţii înlocuirii CFSN cu un alt organism la care să participe şi partidele politice legal constituite, scrie istoricul Clara Mareş pe mineriade.iiccmer.ro.

La 22 aprilie, o parte a manifestanţilor la un miting organizat de PNŢ-CD ocupă Piaţa Universităţii declarând-o zonă liberă de neocomunism. În dimineaţa zilei de 24 aprilie, Poliţia încearcă degajarea Pieţei, se fac arestări. TVR trasmite că un grup de huligani a ocupat piaţa, a spart parbrizele maşinilor, a molestat şoferii. În acceași zi se organizează o manifestaţie de proporţii în Piaţa Universităţii. Pe 25 la orele 20 erau adunate 30.000 de persoane. Printre manifestanţi se numără precum Lucian Pintilie, Ion Raţiu, Stelian Tănase, Radu Filipescu care se adresează mulţimii din balconul Facultăţii de Geografie. Protestatarii cer aplicarea punctului 8 al Proclamației de la Timișoara, astfel încât să fie interzis, trei legislaturi consecutive, dreptul la candidatură al foștilor activiști comuniști și al foștilor ofițeri de Securitate.

Alegerile parlamentare şi prezidenţiale au loc pe 20 mai: FSN – 66,31% voturi la Adunarea deputaţilor şi 67,02% voturi la Senat. Ion Iliescu este ales președinte cu 85,07%.

Manifestațiile scad în intensitate după scrutin. Pe 27 mai Asociaţia „21 Decembrie”, Grupul Independent pentru Democraţie, Liga Studenţilor decid retragerea din Piaţa Universităţii, considerând că „într-o democraţie veritabilă trebuie să existe şi alte forme de protest decât cele extreme”. Consiliul Naţional pentru Alianţa Poporului, Asociaţia „16-21 Decembrie” hotărăsc continuarea manifestaţiei.

Pe 12 iunie, la Palatul Victoria are loc o şedinţă în care se hotărăşte lichidarea manifestaţiei din Piaţa Universităţii. Poliţia, SRI şi Armata primesc ordine în acest sens. Procuratura cere Ministerului de Interne să ia măsuri pentru încetarea abuzurilor contra legalităţii comise în Piaţa Universităţii.

În dimineaţa zilei de 13 iunie trupe ale Poliţiei intervin şi degajează Piaţa Universităţii, sunt efectuate arestări, sunt atacaţi studenţii de la Institutul de Arhitectură. Au loc ostilităţi între manifestanţi şi forţele de ordine. În jurul prânzului muncitorii de la IMGB sunt şi ei implicaţi în operaţiunea Poliţiei, devastând sediul Institutul de Arhitectură din nou, maltratând studenţi şi trecători. După amiază sediul Poliţiei, Minsterului de Interne şi SRI sunt atacate de manifestanţi furioşi. Seara sediul televiziunii este atacat, emisia este întreruptă pentru câteva minute. Totuşi noaptea ordinea este restabilită în oraş.

În zorii zilei de 14 iunie 10.000 de mineri din Valea Jiului, înarmaţi cu bâte şi lanţuri, sosesc în Gara de Nord. Ajunşi la palatul Victoria, Ion Iliescu le cere „să ocupe şi să cureţe Piaţa Universităţii”. Instituţii din centrul oraşului, cât şi sedii ale partidelor politice de opoziţie, ale asociaţiilor antiguvernamentale, facultăţile Universităţii, redacţii ale ziarelor anti-FSN sunt devastate. România Liberă este împiedicată să apară timp de 4 zile. Simpli trecători de pe străzile Bucureştiului sunt bătuţi sălbatic şi sechestraţi. Poliţia secundează minerii în acţiunile lor brutale.

Pe 15 iunie, La ROMEXPO, Ion Iliescu le mulţumeşte minerilor pentru acţiunea lor, pentru „solidaritatea de clasă cu care au răspuns chemării autorităţilor”. În aceeași zi, Departamentului de Stat SUA califică acţiunile din ultimele zile autorizate de preşedintele Iliescu şi guvernul său, drept „o lovitură în inima democraţiei”.

Dosarul Mineriadei, tergiversări și niciun vinovat

Pe fondul declanșării procedurilor de aderare a României la NATO și Uniunea Europeană, a crescut presiunea pentru aflarea adevărului și tragerea la răspundere a celor vinovați pentru victimele Mineriadei. Procurorul militar Dan Voinea a deschis dosar penal în această cauză și l-a pus sub învinuire în 2005 pe Ion Iliescu, dar decizia sa a fost pentru mai multe vicii de procedură.

Pe 10 octombrie 2008, Parchetul General, condus la acea vreme de Laura Codruța Kovesi, a decis neînceperea urmăririi penale în cazul lui Ion Iliescu, constatând și prescriere unor posibile infracțiuni, iar în 2009 dosarul a fost clasat.

În noiembrie 2014, România a fost condamnată de Curtea Europeană pentru Drepturile Omului pentru modul în care au fost făcute investigaţiile în dosarul Mineriadei din 1990, motivând că „toate dovezile din acest caz indică existenţa elementelor constitutive ale unei crime împotriva umanităţii, comise de oficiali ai statului român, inclusiv membri ai Guvernului şi militari cu grade importante”.

În 2016 dosarul a fost reluat de la zero, acuzațiile fiind de infracțiuni contra umanității, care nu se pot prescrie. Cei vizați de ancheta sunt demnitarii de la acea vreme Ion Iliescu, Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu, fostul director al SRI Virgil Măgureanu, generalul (r) Mugurel Florescu și amiralul (r) Emil Dumitrescu, Cazemir Ionescu, Adrian Sârbu, Miron Cozma, Matei Drella, Plăieș Burlec, generalul (r) Vasile Dobrinoiu, colonelul (r) Petre Peter și Alexandru Ghinescu, fost director al IMGB. În urma audierii a 46 de inculpați sau suspecți și 1.388 de victime, 146 de succesori ai persoanelor vătămate și 589 de martori, pe 13 iunie 2017, dosarul format din 413 volume a fost trimis în judecată la Înalta Curtea de Casație și Justiție.

După ce dosarul a stat mai bine de trei ani în camera preliminară, instanța a decis pe 10 decembrie 2020 retrimiterea rechizitoriului la Parchetul Militar.

Sursa foto: Inquam Photos / Liviu Florin Albei

Comentarii


    Lasă un răspuns


    Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

    WP Twitter Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
    MainNews

    FREE
    VIEW