Nou ediție a Dicționarului ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române (DOOM) – cu 3.000 de cuvinte noi și 3.500 de modificări – va ajunge în librării în perioada următoare. A treia ediție a DOOM a fost elaborată de Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti”, din cadrul Academiei Române.

Main News a stat de vorbă cu Adina Dragomirescu, directoarea Institutului de Lingvistică, care ne-a declarat că au fost introduse în jur de 3.000 de cuvinte noi și, totodată, au fost făcute aproximativ 3.500 de modificări.

„Ediția aceasta, care a apărut astăzi, este a treia. Ediția a doua a apărut în 2005. Sunt destul de mulți ani încât să se justifice o nouă ediție cu destul de multe modificări. Sunt cam 3.000 de cuvinte noi introduse, care sunt marcate cu semnul plus în dicționar, și sunt vreo 3.500 de modificări ale intrărilor deja existente”, a precizat pentru Main News Adina Dragomirescu.

Referitor la termenii noi, mulți sunt împrumutați din limba engleză și sunt folosiți deja de multă vreme, dar avem și cuvinte noi care se referă la pandemia de COVID-19.

„La partea de noutăți, sunt mai multe tipuri. Este vorba de împrumuturi din engleză – after-school, all-inclusive, take away, breaking news, fake news. Cuvinte care circulă de mult în limbă, dar care nu au fost normate până acum.

Sunt multe cuvinte și din zona pandemiei – chiar coronavirus nu era prezent în ediția veche și lumea se întreba cum se scrie, care este pluralul. Deci, avem coronavirus, anticoronavirus, coronasceptic, izoletă, cuvinte care circulă de vreo trei ani deja și care au avut și ele nevoie de o normare oficială.

Apoi, mai sunt și cuvinte care nu au fost introduse în ediția precedentă, precum oregano sau chili, cuvinte care sunt destul de vechi, dar nu au fost cuprinse în ediția precedentă.

Este și o serie de cuvinte care sunt vechi în limbă, dar pentru care s-a detaliat clasificarea gramaticală. De pildă, la numele de culori, s-a introdus cafeniu și cafeniul ca substantiv. Nu este un cuvânt nou, dar nu era cuprins în DOOM cu valoarea substantivală, de exemplu.

Apoi, s-au introdus niște locuțiuni, care nu erau în ediția precedentă – „pe capete” sau „din cauză că”, „când și când”. Sunt cuvinte vechi, dar nu au fost introduse în alte ediții, pentru că nu aceasta a fost politica dicționarului, să prindă și locuțiunile.

Mai sunt și numele proprii, care nu au fost prinse înainte – carrefour, cenușăreasa; sau abrevieri, precum CNP, care circulă foarte mult și aveau nevoie de o normare oficială”, a adăugat directoarea Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti”.

Totodată, după cum menționam anterior, au fost făcute și mii de modificări. Multe dintre ele pentru a veni mai degrabă în ajutorul populației, dacă ne gândim că acum este considerată și forma „așează”, nu doar „așază”, care este mult mai ușor de pronunțat pentru utilizator.

„Referitor la partea de modificări, teoretic ar fi vorba de modificări ale normei, dar nu este vorba despre modificări reale de normă în toate cele 3.500 de situații. Sunt și modificări care ne pot impresiona – pentru verbul „a așeza”, la persoana a treia, singura formă corectă înainte era „așază”, acum se acceptă și „așează”. Același este cazul și pentru verbul „a înșela”. Forma considerată corectă era „înșală”, acum se acceptă și „înșeală”.

În alte situații s-a renunțat la variație. În ediția precedentă dacă erau acceptate două forme considerate corecte, acum s-a păstrat una singură. Între „tráfic”  și „trafíc” s-a păstrat doar „tráfic”, pentru că cei mai mulți vorbitori foloseau această formă.

Sau pentru anumite verbe unde erau în circulație două forme s-a păstrat o singură formă. De exemplu la „eu invent” și „eu inventez” s-a păstrat una singură, pentru că nu mai erau prea mukți utilizatori să folosească forma „invent”. Erau corecte ambele înainte, acum s-a păstrat doar „inventez”.

Și au mai fost situații în care opțiunea din ediția precedntă nu a fost urmată de uz. Să zicem „croasant”, în ediția din 2005 s-a indicat pluralul „croasanți”, pe care nu l-a folosit nimeni. De aceea, s-a revenit și este idnciat pluralul „croasante”, care este evident preferat de utilizatori”, a conchis pentru Main News Adina Dragomirescu.

Foto: Facebook/ Monitorul Oficial al României

Share this...

Facebook

Twitter

Linkedin

Whatsapp