🇷🇴 Prezență vot alegeri prezidențiale

Laura Codruța Kovesi a fost desemnată primul procuror-șef al Uniunii Europene. Fosta șefă a Direcției Naționale Anticorupție a depășit multe obstacole pentru a ocupa această funcție, întrucât nu a fost susținută de Guvernul României, condus pe atunci de Viorica Dăncilă, în perioada în care țara deținea Președinția Consiliului Uniunii Europene.

Pe 16 octombrie 2019, Laura Codruța Kovesi a primit confirmarea finală pentru a conduce Parchetul European. Liderii de grupuri politice din Parlamentul European au validat, la acea dată, numirea fostei șefe a DNA în funcția de procuror-șef al Parchetului European (EPPO), fiind astfel făcut ultimul pas formal.

Kovesi: EPPO va fi o structură de investigare a fraudei financiare

Parchetul European va fi o instituție independentă a Uniunii Europene, responsabilă cu investigarea, urmărirea penală și trimiterea în judecată a persoanelor care săvârșesc infracțiuni împotriva intereselor financiare ale Uniunii (fraudă, corupție etc.).

Astfel, Parchetul European va efectua acte de urmărire penală și va exercita acțiunea publică în fața instanțelor competente din statele membre. În prezent, 22 de state membre participă la cooperarea consolidată  (Austria, Belgia, Bulgaria, Croația, Cipru, Republica Cehă, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Țările de Jos, Portugalia, România, Slovenia, Slovacia, Spania).

EPPO își va începe activitatea în luna noiembrie a anului 2020 și va avea sediul în Luxemburg.

Laura Codruța Kovesi a declarat, într-un interviu publicat pe pagina de Facebook a Consiliului Uniunii Eropene, că instituția pe care o conduce  va fi o structură de investigare a fraudei financiare, în special a fraudei împotriva fondurilor europene.

Procurorul-şef al Biroului Procurorului Public European (EPPO) a vorbit în interviul acordat despre prioritățile instituției.

”Priorităţile noastre vor fi legate de investigarea eficientă, recuperarea daunelor şi îndeplinirea principalelor obiective care sunt stipulate în reglementări”, a spus Laura Codruța Kovesi.

Numirea Laura Codruţa Kovesi în funcţia de procuror-şef european a fost validată de Consiliul Uniunii Europene pe 14 octombrie.

”Din punctul meu de vedere este o decizie istorică pentru că este prima dată când vom avea un organism pentru procurori pentru a investiga infracţiunile şi sunt sigură că împreună cu Curtea Europeană de Justiţie vom constitui pilonul principal în justiţie şi vom apăra mai bine valorile europene, statul de drept şi cetăţenii europeni”, a mai spus fosta șefa a DNA.

Ce atribuții are Kovesi

Kovesi va avea un mandat de şapte ani ca procuror-șef european. Instituția pe care o conduce se ocupă cu investigarea infracţiunilor împotriva bugetului UE, precum frauda, corupţia sau frauda transfrontalieră cu TVA de peste 10 milioane de euro.

Rolul Laurei Codruța Kovesi este de a constitui structuri opreaționale și administrative în cadrul EPPO. De asemenea, procurorul șef are datoria să asigure buna funcționare a relațiilor de lucru cu autorităţile judiciare naţionale.

Kovesi mai are datoria să reprezinte Parchetul European în contactele cu instituţiile UE, statele membre şi ţările terţe.

Kovesi, cel mai tânăr procuror general din istoria României

Laura Codruța Kovesi a ocupat funcția de procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA) din 2013 până pe 9 iulie 2018. În 2006, Kovesi a fost numită procuror general al României, fiind astfel prima femeie și cel mai tânăr procuror general din istoria țării.

Fosta șefă a DNA a absolvit Facultatea de Drept în cadrul Universității Babeș-Bolyai. Pe 16 decembrie 2001 a obținut titlul de doctor în drept având drept teză „Combaterea crimei organizate prin dispoziții de drept penal” la Universitatea de Vest.

Revocarea Laurei Codruța Kovesi din fruntea DNA

În anul 2013, în contextul unui conflict politic în justiție finalizat printr-o înțelegere între președintele de la acea vreme Traian Băsescu și premierul Victor Ponta, Kovesi a fost propusă la conducerea Direcției Naționale Anticorupție. În 2016, Laura Codruța Kovesi a fost renominalizată pentru funcția de procuror-șef de către Ministrul Justiției, iar la 6 aprilie 2016 Klaus Iohannis a semnat decretul de numire a Laurei Codruța Kovesi pentru un nou mandat de trei ani la conducerea instituției anticorupție.

Pe 22 februarie 2019, ministrul justiției Tudorel Toader a prezentat un raport al activității manageriale a șefei DNA și a anunțat că va cere revocarea sa din funcție. Raportul a primit aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii, votul din ședință fiind de 6-1 împotriva cererii de revocare, votul „pentru” aparținând chiar ministrului Tudorel Toader.

Pe 16 aprilie președintele României, Klaus Iohannis, a anunțat că nu o va revoca pe Laura Codruța Kovesi din funcție, însă pe 30 mai 2018 Curtea Constituțională a hotărât că există un conflict instituțional, după ce Guvernul a sesizat un posibil conflict între Executiv și Președinție, în urma deciziei președintelui de a refuza revocarea șefei DNA.

Dosarele Laurei Codruța Kovesi

Laura Codruța Kovesi este urmărită penal în două dosare instrumentate de Secția de anchetare a magistraților din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii. În primul dosar este acuzată de abuz în serviciu, luare de mită și mărturie mincinoasă în legătură cu aducerea în țară a fostului director FNI, Nicolae Popa.

În cel de-al doilea dosar fosta șefă a DNA este acuzată de constituire de grup infracțional organizat și complicitate la represiune nedreaptă în dosarul DNA Ploiești. Laura Codruța Kovesi a negat întotdeauna toate acuzațiile care i se aduc.

Inquam Photos/Octav Ganea

Share this...

Facebook

Twitter

Linkedin

Whatsapp