1 Decembrie, Ziua Marii Uniri. Scurt istoric, tradiții și obiceiuri. La mulți ani, România!
Astăzi, 1 decembrie, românii de pretutindeni sărbătoresc Ziua Națională a României. O dată însemnată, proclamată zi de sărbătoare printr-o lege promulgată în 1990, care marchează Unirea Transilvaniei cu România, în cadrul Marii Adunări de la Alba Iulia din 1918.
O zi de unitate națională și recunoaștere a voinței poporului român, o zi despre unitate și speranță – așa este comemorat momentul istoric de referință, Unirea Transilvaniei cu Regatul României. Recunoașterea oficială a Zilei Naționale a fost realizată prin legea nr. 30 de la 31 iulie 1990, la aproape un an de la Revoluția din 1989, promulgată de președintele de la acea vreme, Ion Iliescu.
Marea Adunare de la Alba Iulia din 1918
În urmă cu mai bine de un secol, pe 1 decembrie 1918, a fost convocată, la Alba Iulia, Marea Adunare Națională de către Marele Sfat Național Român. A fost scena care a redat speranța și a înfățișat voința și unitatea poporului român. 1228 de deputați au fost prezenți pentru a vota Rezoluția de la Alba Iulia, prin care se pecetluia Unirea Transilvaniei cu Regatul României. Documentul a fost proclamat după ce pe 27 martie 1918 și 28 noiembrie 1918 organele reprezentative ale Basarabiei, respectiv Bucovinei au votat unirea cu țara.
Pe 1 decembrie s-a decis Unirea României cu restul regiunilor, Transilvania, Crișana și Maramureș, dar cu păstrarea unor autonomii locale și democratice, cu egalitate între naționalități și religii.
Adunarea Naţională a poporului român din Transilvania, Banat şi părţile ungurene a primit rezoluţiunea prezentată prin Vasile Goldiş în întregimea ei şi astfel unirea acestei provincii româneşti cu ţara mamă este pentru toate veacurile decisă”, proclama atunci președintele Marii Adunări, Gheorghe Pop de Băsești.
Rezoluția a fost votată în unanimitate și nu a fost doar un act formal; a fost o manifestare a voinței populare, un strigăt pentru dreptate și unitate națională. A fost o demonstrație clară a aspirațiilor românilor de a trăi într-o țară liberă și unită, împărtășind aceleași valori și obiective.
10 mai și 23 august – datele la care s-a sărbătorit în trecut Ziua Națională
10 mai a fost inițial considerată Ziua Națională a României, fiind asociată cu proclamarea independenței – la data de 10 mai 1866 prințul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen depunea jurământul în fața adunării reprezentative a Principatelor Române Unite. Astfel, 10 mai a fost numită Ziua Națională, fiind sărbătorită până în 1947
23 august a fost o dată festivă în perioada interbelică a României. A fost numită sărbătoare de stat și este asociată cu prăbușirea regimului lui Ion Antonescu și arestarea Guvernului său în 1944
Tradiții și obiceiuri de 1 Decembrie
Ziua Națională este marcată în fiecare an cu solemnitate și mândrie, aducând în prim-plan sentimentele de patriotism și unitate națională.
Tricolorul flutură cu demnitate și onoare mai mult ca oricând, iar orașele devin martore la parade militare, cele mai celebre fiind cea de la București și cea de la Alba Iulia.
Peste tot în țară au loc ceremonii oficiale de depuneri de coroane la monumentele eroilor neamului românesc care au luptat pentru Marea Unire de la 1918.
În lăcașurile de cult este oficializată slujba religioasă „Te Deum”, prin care sunt pomeniți eroii neamului.
Ziua Națională a României marchează și începutul sărbătorilor de iarnă și a festinului culinar.
Parada militară de 1 Decembrie 2023
Astăzi peste 2.400 de militari și specialiști din MApN, MAI, SRI, SPP, soldați străini ai partenerilor strategici, împreună cu peste 150 de mijloace tehnice defilează pe sub Arcul de Triumf, în timp ce zeci de aeronave vor survola orașul, comemorând 105 ani de la Marea Unire. Tancurile franceze Leclerc, noile elicoptere Black Hawk ale SMURD, avioanele F-16, sisteme de rachetă, dar și alte blindate de luptă vor fi vedetele acestei ediții. Parada militară începe la ora 11.00.
Sursă foto: Inquam Photos / Costin Dinca
Comentarii