Val de pensionări în Justiție. Cum motivează CSM retragerea din activitate a magistraților
Numărul judecătorilor şi procurorilor care au părăsit sistemul judiciar în anul 2022 este aproape dublu comparativ cu anul 2021, arată evidențele Consiliului Superior al Magistraturii(CSM). Dacă în anul 2020 s-au pensionat 174 de judecători şi 129 de procurori, iar în anul 2021 s-au retras din activitate 248 de judecători şi 143 de procurori, s-a ajuns ca în anul 2022 să se pensioneze 464 de judecători şi 256 de procurori.
Consiliul Superior al Magistaturii a motivat, la cererea Main News, că „părăsirea sistemului judiciar de un număr mare de judecători și procurori, ca urmare a abordării abrupte și lipsite de garanții a problemei statutului și dreptului la pensie”.
Potrivit sursei citate, la sfârşitul anului 2023 ar fi eligibili pentru pensionare 540 judecători şi 331 procurori, în anul 2024 ar fi eligibili alţi 273 judecători şi 73 procurori, iar în anul 2025 s-ar putea pensiona încă 199 judecători şi 111 procurori, totalul fiind de 1.527 de magistraţi care se pot pensiona până la sfârşitul anului 2025.
În acest moment, sunt vacante 1.129 de posturi de judecători, dintr-o schemă de 5.304 posturi, respectiv 818 posturi vacante de procurori, dintr-o schemă de 2.948 posturi.
Potrivit ultimelor amendamente propuse de coaliție, la legea pensiilor magistraților, procurorii și judecătorii se pot pensiona până în 2028 în aceleași condiții ca până acum, adică indiferent de vârstă, dacă au 25 de ani vechime. Magistrații beneficiază de o pensie în cuantum de 80% din indemnizația brută și sporurile din ultima lună de activitate.
Amendamentul a fost depus la Camera Deputaților, în comisiile de specialitate și prevede:
„Persoanele prevăzute la alin.(1) care, până la data intrării în vigoare a prezentei legi, îndeplinesc cerințele legale pentru a beneficia de pensie de serviciu conform reglementărilor în vigoare anterior modificărilor și completărilor aduse prin prezenta lege, precum și persoanele care, până la această dată, au o vechime de minimum 25 de ani conform acelorași reglementări, beneficiază de drepturile aferente pensiei de serviciu în condițiile reglementate anterior intrării în vigoare a prezentei legi. (6) Prevederile alin.(5) se aplică până la data de 31 decembrie 2028”. Votul final asupra modificărilor legislative urmează să fie dat miercuri, 28 iunie.
CSM a propus o creștere etapizată a vârstei de pensionare într-un interval de 15-20 de ani
CSM propune ca soluţie o creştere etapizată a vârstei de pensionare, într-un interval de 15-20 de ani, susținând că „orice modificare a condiţiilor de pensionare, atât din perspectiva modului de calcul, cât şi din cea a stagiului minim obligatoriu şi a vârstei de pensionare, nu poate interveni intempestiv, cu afectarea aşteptărilor fireşti ale magistraţilor în funcţie, care ar îndeplini aceste condiţii pe viitor”.
Reprezentanții magistraților spun că nu se împotrivesc creșterii vârstei de pensionare, ci doar aceasta trebuie să se facă în mod gradual, astfel încât parchetele și instanțele să „nu rămână” goale din cauza valului de pensionări. Astfel, s-a ajuns la proteste în Justiție. Detalii puteți citi aici.
Conform CSM, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, dintr-o schemă de 122 posturi, îşi desfăşoară activitatea 104 judecători, dintre care 82 îndeplinesc condiţiile legale de pensionare sau le vor îndeplini până la sfârşitul anului 2023.
De asemenea, la Parchetul Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie, dintr-o schemă de 161 posturi, funcţionează efectiv 68 de procurori, dintre care 28 îndeplinesc condiţiile de pensionare până la sfârşitul acestui an, precizează CSM.
CITEȘTE ȘI: Ce averi au „specialii” din Consiliul Superior al Magistraturii
Sursă foto: Inquam Photos / Octav Ganea
Comentarii