Saturday, April 20, 2024
Jurnalism corect


Tun de peste 300 milioane de dolari? Cum au explodat acțiunile Gabriel Resources, după ce premierul a anunțat că România riscă să piardă procesul privind Roșia Montană

By Vîrban Robert , in Stirile zilei , at 9 martie 2024

Valoarea de piață a companiei Gabriel Resources a crescut cu peste 400 milioane de dolari canadieni (circa 300 milioane de dolari americani) la Bursa din Toronto, după ce premierul Marcel Ciolacu a confirmat o informație lansată de Guvern „pe surse” cum că România ar urma să piardă procesul privind Roșia Montană. 

Prima știre în care se spunea că România ar urma să piardă procesul intentat de Gabriel Resources la Centrul Internațional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiții al Băncii Mondiale a apărut pe data de 31 ianuarie 2024 pe site-ul Digi24. Ulterior, multiple surse guvernamentale au confirmat supoziția, pentru ca pe 1 februarie 2024 premierul Marcel Ciolacu să susțină practic același lucru.

„Ieri (n.r. – 31 ianuarie 2024), în şedinţa de Guvern, am rugat toţi colegii care deţin informaţii şi care au avizat sau nu au avizat acest proiect, toate aceste documente să fie strânse, toate documentele de la avocaţii pe care i-am avut în acest proces, astfel încât românii, cu toţii, să ştie adevărul În ceea ce priveşte plăţile, sunt ferm convins că vom avea o discuţie cu cei care este posibil să câştige acest proces. Întâi şi întâi să vedem, instanţa, ce sumă va hotărî. Oricum, vă promit că toate documentele, toate abuzurile, toate deciziile politice şi administrative luate ca România să piardă acest proces am să vi le pun la dispoziţie şi românii să ştie foarte clar cine a greşit în această speţă”, a declarat Marcel Ciolacu, pe 1 februarie 2024.

De atunci și până în ziua verdictului, oficialii din cadrul Guvernului au alimentat teza pierderii procesului. Ministrul finanțelor, Marcel Boloș, a vorbit despre neîncadrarea în ținta de deficit bugetar din această cauză, iar premierul Ciolacu a lansat chiar și ideea unui referendum prin care românii să decidă dacă sunt de acord sau nu cu exploatarea.

Anunțurile făcute la București au provocat imediat creșterea acțiunilor companiei pe Bursa din Toronto, acolo unde se tranzacționează. De atunci și până la momentul deciziei prețul unei acțiuni a crescut de la 0,45 de dolari canadieni la 0,87 de dolari canadieni, ceea ce a însemnat dublarea valorii de piață a companiei, până la aproape 900 de milioane de dolari canadieni, adică aproximat 650 milioane de dolari americani.

Verdict „surpriză” al curții de arbitraj

În ciuda faptului că oficialii de la București păreau siguri în declarații de victoria companiei canadiene, care cerea plata unor despăgubiri de până la 6,7 miliarde de dolari pentru neînceperea exploatării aurului și argintului de la Roșia Montană, curtea de arbitraj a decis în cele din urmă să respingă cererea. Mai mult, instanța a obligat-o să achite cheltuieli de judecată statului român.

În aceste condiții, se pun mai multe întrebări: cum au ajuns oficialii statului român să prezinte public o astfel de informație, care în cele din urmă s-a dovedit a fi falsă? Cine sunt cei care au speculat la bursă anunțurile făcute de oficialii români? A existat vreo legătură între aceștia și cei care i-au spus premierului României că statul va pierde procesul?

Cum s-a ajuns aici

Povestea exploatării aurului de la Roșia Montană de către firma Gabriel Resources debutează la sfârșitul anilor 90 și începutul anilor 2000. Potrivit Rise Project, care a publicat documente în acest sens, licența de exploatare a aurului a fost acordată în 1999 către companiei statului Minvest, fără licitație, iar un an mai târziu, a ajuns, tot fără licitație, la compania privată Roșia Montană Gold Corporation, cea la care Gabriel Resources deținea aproximativ 80% din acțiuni, restul fiind ale statului român.

Statul român a dat cu piciorul unei afaceri de peste 9 miliarde de dolari

În anul 2000, RMGC a început în zonă primele studii de teren, iar în 2006 compania a depus raportul pentru obținerea acordului de mediu. Potrivit documentației tehnice, publicată în presa de la acea vreme, la Roșia Montană există aproximativ 14,6 milioane uncii de aur, însă se pot extrage doar 10,1 milioane uncii de aur. Prin extragere şi prelucrare se obţine un randament de extracție de circa 80%, ceea ce înseamnă că producţia de aur realizată este de 8,63 milioane uncii.

Potrivit calculelor noastre, la un preț de aproximativ 2039 de dolari/uncie (n.r. – înregistrat pe 6 februarie 2024), rezultă o valoare de 17,5 miliarde de dolari. Statul român urma să încaseze inițial o redevență de 4%, procent care ulterior a crescut la 6%, adică în jur de 1 miliard de dolari. Însă aceasta ar fi fost doar o mică parte din cât ar fi putut câștiga România. Din compania de proiect, RMGC, statul deținea aproape 20% din acțiuni, astfel că ar fi încasat 20% din profitul pe care l-ar fi înregistrat în cei 16 ani de exploatare. În plus, ar mai fi obținut bani din impozitul pe profit, contribuții ale celor peste 2.000 de angajați. În total, arătau estimările RMGC, România ar fi încasat în jur de 53% din veniturile totale ale exploatării, adică în jur de 9,2 miliarde de dolari, la valoarea de astăzi a aurului.

În anul 2013, în contextul în care guvernul condus de Victor Ponta trebuia să decidă începerea exploatării, câteva mii de cetățeni au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva unei asemenea decizii. Ei erau nemulțumiți de metoda de extragere aleasă, care ar fi presupus utilizarea a aproximativ 250.000 tone de cianură.

În zadar au încercat să explice susținătorii proiectului că aceeași tehnologie este folosită în mine din SUA, Noua Zeelandă, Canada, Italia, Finlanda, Spania sau Suedia, iar, în final, guvernul a cedat și a mutat responsabilitatea către Parlament. În iunie 2014, pe fondul presiunii publice, legislativul de la acea vreme, din care făcea parte Victor Ponta, dar și actualul premier, Marcel Ciolacu, a respins aproape în unanimitate proiectul de modificare a Legii minelor, cel care ar fi permis exploatarea.

„O să fiu sincer şi o să vă spun că eu, ca deputat, o să votez împotrivă, dar pe de altă parte, ca prim ministru, nu am dreptul… (…) acum ştiu mult mai bine ce am de făcut: (…) în primul rând să fac o administraţie necoruptă şi mai performantă şi în al doilea rând să deschid România pentru tot ce înseamnă investiţii din toată lumea, fie că vorbim de energie. De Roşia Montană, sigur, s-a vorbit mai mult, pentru că e un proiect cunoscut, dar eu vreau să promovăm legea minelor”, afirma Victor Ponta, în iunie 2013, potrivit Agerpres.

Ulterior, în iulie 2015, Gabriel Resources a acționat în judecată statul român pentru a cere despăgubiri.

Ajuns în fruntea guvernului în decembrie 2015, Dacian Cioloș, un critic al proiectului, a demarat procedurile pentru includerea zonei de la Roșia Montană în patrimoniul UNESCO, ceea ce s-a și întâmplat în iulie 2021.

Sursa foto: Inquam Photos / Ovidiu Dumitru Matiu

Comentarii


    WP Twitter Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
    MainNews

    FREE
    VIEW