The Guardian: Austria este pregătită pentru un cancelar de extremă dreapta: „Pentru UE, aceasta este noua normalitate”

Când Partidul Libertății din Austria (FPÖ) a intrat la guvernare acum 25 de ani, Europa a fost zguduită de valuri de șoc. Măsuri punitive au fost impuse, vizite diplomatice au fost anulate, iar Belgia a sugerat chiar că Uniunea Europeană ar putea continua fără țara alpină, relatează The Guardian.
Atunci, partidul de extremă dreapta era doar un partener minor în coaliție. De data aceasta, FPÖ – cunoscut pentru pozițiile nativiste, anti-imigrație și critice față de UE – se află la conducere. Liderul său, Herbert Kickl, este favorit pentru a deveni următorul cancelar al Austriei.
Mai mult, sub ceea ce ar putea deveni primul guvern condus de extrema dreaptă de la al Doilea Război Mondial, Viena s-ar alătura unui bloc tot mai mare de state membre disruptive și prietenoase cu Moscova, aflate în inima Europei.
Dacă Kickl ajunge cancelar, el se va alătura unor lideri cu aceleași viziuni, precum Viktor Orbán din Ungaria – pe care îl consideră un model – Robert Fico din Slovacia și, probabil, după alegerile din octombrie, Andrej Babiš din Republica Cehă. Astfel, avansul extremei drepte în UE este atât de evident încât reacția de la Bruxelles și din alte capitale a fost aproape absentă. „Va trebui să ne descurcăm cu asta, nu-i așa?” a declarat un diplomat al unui stat membru important. „Aceasta este noua normalitate.”
FPÖ, care a obținut 29% din voturi în alegerile din septembrie, se află în discuții pentru formarea unui guvern alături de Partidul Popular Austriac (ÖVP), după ce negocierile cu Partidul Social Democrat (SPÖ) și liberalii Neos au eșuat.
Deși rezultatul final este incert, pare din ce în ce mai probabil că se va ajunge la un acord, deoarece sondajele sugerează că o alternativă – alegeri anticipate – ar crește și mai mult sprijinul pentru extrema dreaptă, până la 39%.
Cancelarul interimar al Austriei, Alexander Schallenberg, s-a grăbit să ajungă la Bruxelles pentru a liniști liderii UE, inclusiv pe președintele Consiliului European, António Costa, și pe președintele Parlamentului European, Roberta Metsola, asigurându-i că nu există motive de îngrijorare.
Ministrul de externe al Austriei, totodată o figură importantă în ÖVP, a promis că Austria va „rămâne un partener de încredere, puternic și constructiv în cadrul UE” și a cerut blocului comunitar să „aibă încredere” în instituțiile democratice ale țării. Schallenberg a subliniat că liniile roșii ale UE – precum statul de drept, independența justiției, drepturile fundamentale și respectarea dreptului internațional – nu sunt negociabile cu FPÖ și vor fi garantate în orice acord de coaliție, alături de sprijinul pentru Ucraina.
Cu toate acestea, rămâne de văzut cât de mult vor fi respectate aceste angajamente. Programul agresiv al FPÖ pentru alegerile europene, intitulat „Stop nebunia UE”, nu solicită direct un „Auxit” (ieșirea Austriei din UE), dar cere reforme radicale, reducerea birocrației și sfârșitul „exceselor politice” de la Bruxelles.
Partidul a cerut stoparea imediată a imigrației, suspendarea sistemului de azil al Austriei și expulzarea tuturor solicitanților de azil, ceea ce ar încălca legislația UE. Manifestul său pentru alegerile generale a fost intitulat: „Fortăreața Austria, Fortăreața Libertății.”
Acesta propune „remigrarea”, reducerea impozitelor corporative și a costurilor salariale și – deși partidul s-a distanțat de un „acord de cooperare” din 2016 cu partidul Rusia Unită al lui Vladimir Putin – încetarea sancțiunilor UE împotriva Rusiei și a ajutorului pentru Ucraina.
Unii analiști sugerează că, dacă Kickl ajunge cancelar, cele mai radicale instincte ale sale ar fi probabil temperate de un acord strict de coaliție cu ÖVP, iar acesta s-ar concentra mai degrabă pe probleme bugetare și interne.
Alții, însă, pun sub semnul întrebării capacitatea ÖVP de a-l controla. În coalițiile anterioare cu FPÖ ca partener minor, ÖVP „a avut un istoric de acomodare față de atacurile FPÖ asupra democrației”, a spus Gabriela Greilinger, specialist în extrema dreaptă la Universitatea din Georgia.
Dacă Kickl nu este controlat de partenerii săi de centru-dreapta, ar putea deveni și mai dificil de gestionat în cadrul blocului comunitar decât Viktor Orbán, care a fost ținut mai mult sau mai puțin sub control prin blocarea fondurilor UE.
În schimb, Austria contribuie mai mult la bugetul UE decât primește, ceea ce ar putea face dificilă aplicarea unei abordări tranzacționale. „Kickl ar putea respecta regulile,” a spus un diplomat din sudul Europei. „Sau ar putea acționa independent. Adevărul este că nimeni nu știe.”
Dacă Kickl, Orbán și alți lideri disruptivi din extrema dreaptă se unesc, politicile UE – în special cele care necesită unanimitate – ar putea avea de suferit. Sprijinul pentru Ucraina, noul sistem de azil al blocului și Pactul Ecologic European ar putea deveni ținte. Partide de extremă dreaptă conduc deja guverne în Italia, Ungaria și Slovacia, iar în alte țări, cum ar fi Olanda, Finlanda, Suedia și Croația, sunt membri sau susținători ai coalițiilor guvernamentale.
Chiar și așa, spune Rahman, „guvernele anti-UE vor rămâne mult sub pragul minorității de blocaj necesare în Consiliul European pentru a afecta serios procesul decizional al UE”. Totuși, atenția se va concentra asupra partidelor de centru-dreapta și asupra disponibilității acestora de a face compromisuri către dreapta lor.
În Parlamentul European, Partidul Popular European – din care fac parte ÖVP, dar și CDU din Germania și Platforma Civică din Polonia, care se confruntă cu provocări puternice din partea extremei drepte – a fost deja criticat pentru colaborarea cu voturile extremei drepte.
Acesta s-a aliniat de mai multe ori cu conservatorii naționali din ECR, inclusiv Frații Italiei ai Giorgiei Meloni și Lege și Justiție din Polonia. ECR, la rândul său, s-a declarat deschis pentru colaborarea cu noul grup radical de extremă dreaptă, Patrioticii pentru Europa.
Acest grup, mult mai radical, include Fidesz al lui Orbán, Adunarea Națională din Franța, Partidul Libertății al lui Geert Wilders din Olanda, Vox din Spania – și FPÖ. „Vor riposta, și o vor face cu fermitate,” a declarat un diplomat. „Lucrurile ar putea deveni foarte complicate.”
foto: X